{"id":1670,"date":"2021-05-21T05:53:57","date_gmt":"2021-05-21T05:53:57","guid":{"rendered":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/?p=1670"},"modified":"2021-05-21T05:53:57","modified_gmt":"2021-05-21T05:53:57","slug":"mircea-cartarescu-in-dialog-cu-fernando-iwasaki-despre-literaturile-nationale","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/2021\/05\/21\/mircea-cartarescu-in-dialog-cu-fernando-iwasaki-despre-literaturile-nationale\/","title":{"rendered":"Mircea C\u0103rt\u0103rescu \u00een dialog cu Fernando Iwasaki despre literaturile na\u021bionale"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

Cu ocazia s\u0103rb\u0103toririi bicenetenarului independen\u021bei Peru \u0219i a 30 de ani de existen\u021b\u0103 a Institutului Cervantes, Ambasada Peru \u00een Rom\u00e2nia \u0219i Institutul Cervantes din Bucure\u0219ti organizeaz\u0103 evenimentul Peru \u0219i Rom\u00e2nia: despre literaturile na\u021bionale<\/em><\/strong>. Fernando Iwasaki \u0219i Mircea C\u0103rt\u0103rescu \u00een dialog<\/em><\/strong>, care va avea loc luni, 24 mai<\/strong>, \u00eencep\u00e2nd cu ora 19:00<\/strong>, pe canalul de Facebook al Institutului Cervantes din Bucure\u0219ti<\/strong>. Evenimentul va putea fi urm\u0103rit \u0219i pe pagina de Facebook a Ambasadei Republicii Peru \u00een Rom\u00e2nia (https:\/\/www.facebook.com\/EmbajadadelPeruenRumania<\/a>). Cei doi scriitori vor discuta despre importan\u021ba clasicilor, despre conceptul de literatur\u0103 periferic\u0103, elementele comune \u0219i leg\u0103turile dintre literatura peruan\u0103 \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103, precum \u0219i despre rolul acestora \u00een construirea unei identit\u0103\u021bi. <\/p>\n\n\n\n


\u201eDac\u0103 exist\u0103 un cuv\u00e2nt pentru a defini Peru, acesta este \u00abdiversitate\u00bb: diversitate geografic\u0103 (mai mult de 80 de clime diferite, mare, de\u0219ert, Anzi, p\u0103durea amazonian\u0103) \u0219i diversitatea uman\u0103. Este \u021bara \u00abTuturor <\/em>Neamurilor<\/em>\u00bb cum spunea scriitorul peruan Jos\u00e9 Mar\u00eda Arguedas. La mo\u0219tenirea indigen\u0103 s-au ad\u0103ugat cea spaniol\u0103, cu componenta sa arab\u0103, apoi cea african\u0103, mai t\u00e2rziu cea asiatic\u0103 \u0219i, pe urm\u0103, cea care a provenit de la alte \u021b\u0103ri europene \u0219i din Orientul Mijlociu. Cu acest metisaj, rezultat din \u00eembinarea de neamuri \u0219i tradi\u021bii \u0219i lu\u00e2nd ca baz\u0103 puternica sa cultur\u0103 milenar\u0103, Peru actual continu\u0103 s\u0103 lucreze pentru a construi o societate incluziv\u0103, care s\u0103 reduc\u0103 bre\u0219ele de s\u0103r\u0103cie \u0219i inegalitate \u0219i \u00een care fiecare persoan\u0103 s\u0103 g\u0103seasc\u0103 oportunit\u0103\u021bile pentru dezvoltarea sa deplin\u0103 \u0219i bun\u0103stare. <\/em><\/p>\n\n\n\n

Peru are o lung\u0103 tradi\u021bie literar\u0103 care \u00eencepe \u00een secolul al XVI-lea cu primul scriitor metis al continentului american, fiul unei prin\u021besei inca\u0219e \u0219i al unui conchistador spaniol: Inca Garcilaso de la Vega.  <\/em><\/p>\n\n\n\n

\u0218i, de asemenea, este leag\u0103nul poe\u021bilor \u0219i scriitorilor universali precum C\u00e9sar Vallejo, Blanca Varela, Julio Ram\u00f3n Ribeyro sau c\u00e2\u0219tig\u0103torul Premiului Nobel Mario Vargas Llosa.\u201d <\/em><\/p>\n\n\n\n

 (E.S. Mar\u00eda Eugenia Echeverr\u00eda Herrera, ambasador extraordinar \u0219i plenipoten\u021biar al Republicii Peru \u00een Rom\u00e2nia) <\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

* <\/em><\/p>\n\n\n\n

Fernando Iwasaki<\/strong> (n. 1961, Lima) este prozator, eseist, profesor universitar. A scris romanele Neguij\u00f3n<\/em> (Alfaguara, 2005) \u0219i Libro de mal amor<\/em> (RBA, 2001), volumele de povestiri Espa\u00f1a, aparta de m\u00ed estos premios <\/em>(P\u00e1ginas de Espuma, 2009), Helarte de amar<\/em> (P\u00e1ginas de Espuma, 2006), Ajuar funerario <\/em>(P\u00e1ginas de Espuma, 2004), Un milagro informal<\/em> (Alfaguara, 2003), Inquisiciones Peruanas<\/em> (P\u00e1ginas de Espuma, 2007), A Troya, Helena<\/em> (Los Libros de Hermes, 1993), Tres noches de corbata<\/em> (AVE, 1987). Povestirile sale au ap\u0103rut \u00een diferite antologii din Spania \u0219i America Latin\u0103, iar opera sa a fost tradus\u0103 \u00een ceh\u0103, rus\u0103, englez\u0103, francez\u0103, italian\u0103, rom\u00e2n\u0103 \u0219i coreean\u0103. Este profesor la Universidad Loyola Andaluc\u00eda din Sevilla, unde locuie\u0219te din 1989, a fost profesor de istorie la Universidad Cat\u00f3lica din Peru \u0219i profesor de \u0219tiin\u021be politice la Universidad del Pac\u00edfico din Lima. Ca manager cultural, s-a ocupat de activit\u0103\u021bile Funda\u021biei San Telmo de Sevilla (1991-1994) \u0219i a fost director al Funda\u021biei Alberto Jim\u00e9nez-Becerril \u00eempotriva Terorismului (1998-2001) \u0219i al Funda\u021biei Cristina Heeren de Arte Flamenco (1996-2016). A \u021binut rubrici \u00een diferite reviste, precum Diario 16<\/em> (1989-1996), El Pa\u00eds<\/em> (1997-1998) \u0219i La Raz\u00f3n <\/em>(1999-2000), iar din anul 2000, are rubric\u0103 \u00een ABC de Sevilla<\/em> \u0219i este colaborator al suplimentului de weekend El Pa\u00eds Semanal<\/em>. \u00cen 2015, a c\u00e2\u0219tigat Premiul Don Quijote la cea de-a XXXII-a edi\u021bie a Premiilor Rey de Espa\u00f1a pentru Jurnalism. <\/p>\n\n\n\n

Mircea C\u0103rt\u0103rescu<\/strong> (n. 1956, Bucure\u0219ti),  autor extrem de apreciat de cititorii \u0219i criticii de pe ambele \u021b\u0103rmuri ale Atlanticului, opera sa fiind tradus\u0103 aproape integral \u00een limba spaniol\u0103, a publicat peste 25 de c\u0103r\u021bi de proz\u0103, poezie, jurnalistic\u0103, eseistic\u0103 \u0219i lucr\u0103ri academice, precum \u0219i numeroase articole. Este profesor la Universitatea Bucure\u0219ti, jurnalist, membru al PEN Rom\u00e2nia \u0219i al Parlamentului Cultural European. Printre cele mai importante scrieri ale sale fac parte romanele Travesti<\/em>, trilogia Orbitor<\/em>, romanul Solenoid<\/em>, volumele de proz\u0103 scurt\u0103 Nostalgia<\/em>, De ce iubim femeile, Melancolia, volumele de poezie Poeme de amor<\/em>, Totul<\/em>, Nimic<\/em>, Levantul<\/em>. Opera sa este tradus\u0103 \u00een 25 de limbi, a primit majoritatea premiilor din domeniu \u00een Rom\u00e2nia, precum \u0219i numeroase recunoa\u0219teri interna\u021bionale, precum Premiul \u201eThomas Mann\u201d \u00een Germania (2018), Premiul Formentor \u00een Spania (2018), Premiul \u201eGregor von Rezzori\u201d \u00een Floren\u021ba (2015), Premiul de Stat al Austriei pentru Literatur\u0103 (2015), Premiul ora\u0219ului Leipzig pentru Armonie European\u0103 (2015), Marele Premiul pentru Poezie \u00een Serbia (2013), Premiul Vilenica \u00een Slovenia (2011).  <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cu ocazia s\u0103rb\u0103toririi bicenetenarului independen\u021bei Peru \u0219i a 30 de ani de existen\u021b\u0103 a Institutului Cervantes, Ambasada Peru \u00een Rom\u00e2nia \u0219i Institutul Cervantes din Bucure\u0219ti organizeaz\u0103 evenimentul Peru \u0219i Rom\u00e2nia: despre literaturile na\u021bionale. Fernando Iwasaki \u0219i Mircea C\u0103rt\u0103rescu \u00een dialog, care va avea loc luni, 24 mai, \u00eencep\u00e2nd cu ora 19:00, pe canalul de Facebook al Institutului Cervantes din Bucure\u0219ti. […]<\/p>\n","protected":false},"author":311,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1670"}],"collection":[{"href":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/wp-json\/wp\/v2\/users\/311"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1670"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1670\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1676,"href":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1670\/revisions\/1676"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1670"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1670"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1670"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}