{"id":2150,"date":"2021-11-01T10:14:23","date_gmt":"2021-11-01T10:14:23","guid":{"rendered":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/?p=2150"},"modified":"2021-11-01T10:14:23","modified_gmt":"2021-11-01T10:14:23","slug":"patru-filme-din-noul-cinema-spaniol-gratuit-pe-canalul-de-vimeo-al-institutului-cervantes","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/2021\/11\/01\/patru-filme-din-noul-cinema-spaniol-gratuit-pe-canalul-de-vimeo-al-institutului-cervantes\/","title":{"rendered":"Patru filme din noul cinema spaniol, gratuit, pe canalul de Vimeo al Institutului Cervantes"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

\u00cen luna noiembrie, iubitorii de film au ocazia s\u0103 vad\u0103 online pe canalul de VIMEO al Institutului Cervantes patru filme apar\u021bin\u00e2nd noului val de filme spaniol \u00een cadrul programului \u201eNuevas cinefilias\u201d\/\u201eNoul Cinema spaniol\u201d. Proiectul, o colaborare \u00eentre Institutul Cervantes \u0219i Festivalul de Film European din Sevilla, reprezint\u0103 o excelent\u0103 ocazie pentru cinefili de a cunoa\u0219te estetica celui mai \u00eendr\u0103zne\u021b, contemporan \u0219i angajat val de filme spaniole. Este un program care se desf\u0103\u0219oar\u0103 din 2018 \u0219i aduce pe ecranele din \u00eentreaga lume filme care vin cu o viziune inovatoare \u0219i provocatoare, dovedind \u00eenc\u0103 o dat\u0103 vitalismul cinematografiei spaniole.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen acest an, seria cuprinde patru filme spaniole recente, de o intens\u0103 contemporaneitate. Sunt patru filme care, prin tematic\u0103 \u0219i limbaj, nu ar fi fost posibile \u00een alt\u0103 epoc\u0103 \u0219i care incorporeaz\u0103 memoria trecutului \u0219i aduc \u00een actualitate tradi\u021bia cinematografiei, inclusiv a celei spaniole. \u00cen acela\u0219i timp inoveaz\u0103, risc\u0103 \u0219i se joac\u0103 cu structuri \u0219i pove\u0219ti contemporane. Deschid o cale \u0219i, totodat\u0103, se intersecteaz\u0103 cu alte direc\u021bii deja existente \u0219i, astfel, creeaz\u0103 noi parametri pentru ca cinefilii de azi \u0219i de m\u00e2ine s\u0103 poat\u0103 \u00een\u021belege, pornind de la cinematografie, schimb\u0103rile \u00eentr-o societate ce pare c\u0103 este \u00eentr-o transformare continu\u0103.<\/p>\n\n\n\n

 <\/h5>\n\n\n\n

 \u201eUnii istorici au inclus cinefilia \u00een r\u00e2ndul revolu\u021biilor culturale ale secolului al XX-lea. Cinefilia ca fenomen s-a n\u0103scut c\u00e2nd o genera\u021bie de tineri \u0219i-a dat seama c\u0103 cinemaul le oferise imaginea lor asupra lumii, scara lor de valori, ce nu coincidea cu mentalitatea p\u0103rin\u021bilor lor. Pornind de aici, a ap\u0103rut o \u00eencredere de nezdruncinat \u00een cinematografie drept motor de schimbare a societ\u0103\u021bii \u0219i de educare a cet\u0103\u021benilor. Cu c\u00e2t vedea mai multe filme, cu at\u00e2t o persoan\u0103 devenea mai inteligent\u0103. Cinematografia era, \u00een plus, o arm\u0103 global\u0103, a c\u0103rei putere dep\u0103\u0219ea orice grani\u021b\u0103 geografic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Ast\u0103zi, datorit\u0103 tehnologiei, a platformelor sociale, telefoanelor mobile, formele de a vedea filme au sporit. Internetul a \u0219ters definitiv grani\u021bele temporale \u0219i acum oricine poate s\u0103 aib\u0103 acces la filmele f\u0103cute \u00een cel mai \u00eendep\u0103rtat col\u021b al lumii. Dezvoltarea tehnologic\u0103 a permis multor oameni s\u0103 profeseze regia de film, la care, \u00een alte circumstan\u021be, nu ar fi avut acces. Iar acest fapt a diversificat \u0219i mijloacele de expunere narativ\u0103 \u0219i de reprezentare formal\u0103. Ast\u0103zi, cinematografia este mult mai bogat\u0103 ca expresie dec\u00e2t la \u00eenceputurile cinefiliei. Dar dorin\u021ba de a \u00een\u021belege lumea prin intermediul filmelor a r\u0103mas aceea\u0219i. Actul de a vedea \u0219i a auzi o poveste, chiar dac\u0103 sala de cinema a fost \u00eenlocuit\u0103 cu ecranul unui calculator, chiar dac\u0103 ritualul colectiv a fost \u00eenlocuit de experien\u021ba solitar\u0103, este acela\u0219i. \u00cen fiecare zi, mii de persoane descoper\u0103 cinematografia ca form\u0103 de schimbare \u0219i progres.\u201d (Luis E. Par\u00e9s, Festivalul de Film European din Sevilla)<\/p>\n\n\n\n

Toate filmele vor fi disponibile pe canalul de Vimeo al Institutului Cervantes, timp de 48 de ore, \u00eencep\u00e2nd cu ora 21:00 din ziua programat\u0103.<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

 <\/h2>\n\n\n\n

Program<\/h2>\n\n\n\n
  • 5 noiembrie: Arima<\/em> (2019) de Jaione Camborda (77 min)<\/strong><\/li><\/ul>\n\n\n\n

    Debutul \u00een lungmetraj al unuia dintre cei mai promi\u021b\u0103tori reprezentan\u021bi ai noului val galician, Jaione Camborda, Arima<\/em> este povestea a patru femei \u0219i a unei feti\u021be a c\u0103rei via\u021b\u0103 se schimb\u0103 dup\u0103 sosirea nea\u0219teptat\u0103 a doi str\u0103ini \u00een satul lor. Unul fuge de cel\u0103lalt, ascunz\u00e2ndu-se \u00een sat, ca o fiin\u021b\u0103 fantomatic\u0103, cel\u0103lalt, un b\u0103rbat r\u0103nit, care poart\u0103 o arm\u0103, va perturba \u00een diferite forme via\u021ba femeilor. Totul se desf\u0103\u0219oar\u0103 la grani\u021ba dintre real \u0219i imaginar, dintre co\u0219mar \u0219i vis, dintre fric\u0103 \u0219i dorin\u021b\u0103, \u00een aceast\u0103 poveste plin\u0103 de mister.<\/p>\n\n\n\n

    • 12 noiembrie:  Violeta no coge el ascensor<\/em> (2019) de Mamen D\u00edaz (87 min)<\/strong><\/li><\/ul>\n\n\n\n

      Primul film al lui Mamen D\u00edaz trateaz\u0103 cu lejeritatea unui Rohmer al secolului XXI eterna nemul\u021bumire milenial\u0103, \u00eentr-o lume plin\u0103 de posibilit\u0103\u021bi, fapt care \u00eengreuneaz\u0103 procesul alegerii uneia singure. Violeta are pu\u021bin peste 20 de ani \u0219i trebuie s\u0103-\u0219i petreac\u0103 vara \u00een Madrid f\u0103c\u00e2nd practic\u0103 la o editur\u0103. \u00cen acele s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, \u00ee\u0219i va face noi prieteni, va lua ni\u0219te decizii, mai mult sau mai pu\u021bin bune, \u0219i, mai ales, va \u00eenv\u0103\u021ba c\u0103 a e\u0219ua este mai degrab\u0103 o art\u0103 dec\u00e2t o dram\u0103.<\/p>\n\n\n\n

      • 19 noiembrie: This Film is About Me<\/em> (2019) de Alexis Delgado (61 min)<\/strong><\/li><\/ul>\n\n\n\n

        Alexis Delgado realizeaz\u0103 un portret unic al lui Renata Felicitas Soskey, aflate \u00een \u00eenchisoare pentru c\u0103 \u0219i-a ucis cu brutalitate vecinul. Creeaz\u0103 un portret al unei femei \u00een prim-plan, cu aur\u0103 teatral\u0103, magnetism cinematografic \u0219i o str\u0103lucire aproape supranatural\u0103. Renata Felicitas Soskey, afi\u0219\u00e2nd maniere de vedet\u0103 din alte timpuri, crede c\u0103 povestea vie\u021bii ei este cea mai extraordinar\u0103 poveste spus\u0103 vreodat\u0103. La r\u00e2ndul lui, cel care filmeaz\u0103 o vede drept personajul vie\u021bii sale.<\/p>\n\n\n\n

        • 26 noiembrie: La reina de los lagartos<\/em> (2019) de Burnin\u2019 Percebes (63 min)<\/strong><\/li><\/ul>\n\n\n\n

          Povestea de dragoste cea mai sf\u00e2\u0219ietoare din ultimul film al seriei se petrece \u00eentre o mam\u0103 singur\u0103 \u0219i un extraterestru, pe care duoul de actori Bruna Cus\u00ed \u0219i Javier Botet o transform\u0103 \u00eentr-o poveste memorabil\u0103, \u00een registrul melodramei \u0219i al science fiction-ului, cu note de umor subtil \u0219i sensibil.<\/p>\n\n\n\n

           <\/h2>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

          \u00cen luna noiembrie, iubitorii de film au ocazia s\u0103 vad\u0103 online pe canalul de VIMEO al Institutului Cervantes patru filme apar\u021bin\u00e2nd noului val de filme spaniol \u00een cadrul programului \u201eNuevas cinefilias\u201d\/\u201eNoul Cinema spaniol\u201d. Proiectul, o colaborare \u00eentre Institutul Cervantes \u0219i Festivalul de Film European din Sevilla, reprezint\u0103 o excelent\u0103 ocazie pentru cinefili de a cunoa\u0219te […]<\/p>\n","protected":false},"author":311,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2150"}],"collection":[{"href":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/wp-json\/wp\/v2\/users\/311"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2150"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2150\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2156,"href":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2150\/revisions\/2156"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2150"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2150"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2150"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}