{"id":2216,"date":"2021-11-28T23:25:55","date_gmt":"2021-11-28T23:25:55","guid":{"rendered":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/?p=2216"},"modified":"2021-11-28T23:25:56","modified_gmt":"2021-11-28T23:25:56","slug":"premiul-pentru-cea-mai-buna-traducere-din-limba-spaniola-a-anului-2020-la-gala-premiilor-observator-cultural","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/2021\/11\/28\/premiul-pentru-cea-mai-buna-traducere-din-limba-spaniola-a-anului-2020-la-gala-premiilor-observator-cultural\/","title":{"rendered":"\u201ePremiul pentru cea mai bun\u0103 traducere din limba spaniol\u0103\u201d a anului 2020, la Gala Premiilor Observator cultural"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

\u201ePremiul pentru cea mai bun\u0103 traducere din limba spaniol\u0103\u201d, proiect aflat la prima edi\u021bie, ini\u021biat \u0219i sus\u021binut de Institutul Cervantes, a deschis anul acesta Gala Premiilor Observator cultural<\/em>, edi\u021bia a XV-a. <\/p>\n\n\n\n

C\u00e2\u0219tig\u0103torul este Marin M\u0103laicu-Hondrari, pentru edi\u021bia \u00een limba rom\u00e2n\u0103 a romanului Patria <\/em>de Fernando Aramburu, ap\u0103rut la Editura Litera. Marin M\u0103laicu-Hondrari a mai avut o traducere \u00een lista c\u0103r\u021bilor finaliste la marele premiu: Autonau\u0163ii de pe cosmodrum,<\/em> de Julio Cort\u00e1zar, Carol Dunlop, ap\u0103rut\u0103 la Editura Art. Celelalte trei titluri care completeaz\u0103 lista traducerilor finaliste sunt: Impostorul <\/em>de Javier Cercas, Editura Rao, traducere de Mariana Sipo\u0219, Str\u0103jerii cet\u0103\u021bii. Vol. I: Bestiarul lui Axlin<\/em>, Laura Gallego, Editura Polirom, traducere din limba spaniol\u0103 de Mioara Adelina Anghelu\u021b\u0103 \u0219i Scandalul secolului<\/em>, Gabriel Garc\u00eda M\u00e1rquez, Editura Rao, traducere de Tudora \u0218andru Mehedin\u021bi.<\/p>\n\n\n\n

Numele c\u00e2\u0219tig\u0103torului a fost anun\u021bat de scriitorul si profesorul Corin Braga (Universitatea \u201eBabe\u0219-Bolyai\u201c Cluj), membru al juriului, al\u0103turi de conf.dr.Ilinca Ilian (Universitatea de Vest Timi\u0219oara) \u0219i prof. dr. Mianda Cioba (Universitatea Bucure\u0219ti).<\/p>\n\n\n\n

Mianda Cioba este \u0219i cea care a sus\u021binut laudatio<\/em> pentru marele c\u00e2\u0219tig\u0103tor:<\/p>\n\n\n\n

\u201ePremiul \u00eei revine lui Marin M\u0103laicu-Hondrari, pentru c\u0103 a introdus \u00een orizontul culturii rom\u00e2ne aceast\u0103 carte de o cov\u0103r\u0219itoare actualitate \u0219i de o consisten\u021b\u0103 etic\u0103 remarcabil\u0103 care o a\u0219az\u0103 \u00een vecin\u0103tatea literaturii unor Michel Houellebecq, Philip Roth sau Mario Vargas Llosa. Un roman care, \u00eentr-o manier\u0103 at\u00e2t de oportun\u0103 \u0219i de necesar\u0103, \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 de radicalisme f\u0103r\u0103 obiect, ne vorbe\u0219te despre capcanele nevoii de a apar\u021bine \u0219i despre dramele identit\u0103\u021bii. Acord\u0103m acest premiu din toat\u0103 inima pentru modul \u00een care traducerea domnului Marin M\u0103laicu-Hondrari ne arat\u0103 cum limbile coexist\u0103, se interfereaz\u0103 \u0219i reverbereaz\u0103 una \u00een auzul celeilalte, pentru modul \u00een care ne arat\u0103 cum limba spaniol\u0103 trece armonios \u00eentr-o limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 bine temperat\u0103 registral, \u00eembr\u0103\u021bi\u0219\u00e2nd \u0219i ea, la r\u00e2ndul ei, <\/em>limba euskera \u2013 \u00een roman, limba afectivit\u0103\u021bii \u0219i a familiei, dar \u0219i limba r\u0103zboiului \u0219i a violen\u021bei. \u0218i dac\u0103 limbile comunic\u0103 \u0219i se \u00eentrep\u0103trund, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 oamenii dialogheaz\u0103 \u0219i convie\u021buiesc, pornind de la valori comune, c\u0103 grupurile \u0219i comunit\u0103\u021bile se reinventeaz\u0103 \u0219i-\u0219i continu\u0103 drumul \u00een istorie, iar asta impune o ordine a firescului \u0219i a speran\u021bei. Ortega Y Gasset spunea c\u0103 universul traducerii \u0219i con\u0219tiin\u021ba de sine a traduc\u0103torului sunt b\u00e2ntuite de o utopie negativ\u0103 \u0219i de o utopie pozitiv\u0103. Utopia pozitiv\u0103 pretinde c\u0103 traducerea perfect\u0103 este posibil\u0103 \u0219i este la \u00eendem\u00e2na talentului omenesc. Utopia negativ\u0103 ne spune c\u0103 nu exist\u0103 traducere perfect\u0103 \u0219i pune sub semnul \u00eentreb\u0103rii chiar condi\u021biile de existen\u021b\u0103 ale traducerii \u00een sine. Dup\u0103 cum \u0219tie orice traduc\u0103tor, experien\u021ba concret\u0103 a traducerii ar putea fi descris\u0103 ca o epuizant\u0103 pendulare \u00eentre aceste credin\u021be de semn opus. <\/em><\/em><\/p>\n\n\n\n

Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, premiul pe care \u00eel acord\u0103m ast\u0103zi recompenseaz\u0103 o aventur\u0103 impresionant\u0103, de mai bine de 700 de pagini, o aventur\u0103 a tenacit\u0103\u021bii \u0219i a \u00eencrederii pe care traduc\u0103torul a dus-o la bun sf\u00e2r\u0219it, \u00eenarmat cu un mereu re\u00eennnoit pariu al c\u0103ut\u0103rii traducerii perfecte.\u201d<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

\u201ePremiul pentru cea mai bun\u0103 traducere din limba spaniol\u0103\u201d, anun\u021bat de Institutul Cervantes din Bucure\u0219ti anul acesta de Ziua Interna\u021bional\u0103 a C\u0103r\u021bii, are ca scop cre\u0219terea stimularea traducerilor din autori de limb\u0103 spaniol\u0103 \u0219i cre\u0219terea interesului pentru cultura de limb\u0103  spaniol\u0103 prin traduceri.<\/p>\n\n\n\n

Ne dorim ca acest premiu s\u0103 devin\u0103 un punct de reper \u00een contextul rela\u021biilor dintre Spania \u0219i Rom\u00e2nia, un element-punte cu toate culturile \u021b\u0103rilor de limb\u0103 spaniol\u0103, un eveniment de tradi\u021bie, care s\u0103 consolideze \u00een peisajul de carte rom\u00e2nesc prezen\u021ba literaturilor de limb\u0103 spaniol\u0103, at\u00e2t de puternice, de proaspete \u0219i de variate. Este, deopotriv\u0103, un gest de recuno\u0219tin\u021b\u0103 at\u00e2t pentru traduc\u0103tori, c\u00e2t \u0219i pentru editorii rom\u00e2ni, cu o semnifica\u021bie aparte pentru t\u00e2n\u0103ra genera\u021bie de hispani\u0219ti, pe care premiul \u00ee\u0219i dore\u0219te s\u0103 o \u00eencurajeze.<\/p>\n\n\n\n

\u201eNe dorim nu doar s\u0103 populariz\u0103m operele celor care scriu \u00een limba spaniol\u0103, ci \u0219i s\u0103 recunoa\u0219tem importan\u021ba muncii traduc\u0103torilor, ace\u0219tia fiind cei care, la urma urmei, fac cunoscute cultura \u0219i limba noastr\u0103 pretutindeni \u00een lume. Subliniez si importan\u021ba activit\u0103\u021bii editurilor din Romania, o activitate at\u00e2t de necesar\u0103 \u0219i de bogat\u0103<\/p>\n\n\n\n

Tuturor acestora la este dedicat acest premiu, care sper\u0103m s\u0103 devin\u0103 o tradi\u021bie \u0219i s\u0103 ajung\u0103 tot mai cunoscut la edi\u021biile viitoare. Sper\u0103m ca urm\u0103toarea edi\u021bie s\u0103 se desf\u0103\u0219oare cu prezen\u021b\u0103 fizic\u0103\u201d, a declarat asear\u0103 Jorge Jim\u00e9nez-Zumalac\u00e1rregui, directorul Institutului Cervantes<\/em><\/strong> <\/em>din Bucure\u0219ti<\/em><\/strong>.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Lansarea acestui premiu anul acesta are o dubl\u0103 semnifica\u021bie: 2021 este anul \u00een care Institutul Cervantes serbeaz\u0103 30 de ani de existen\u021b\u0103, iar Spania \u0219i Rom\u00e2nia celebreaz\u0103 140 de ani de rela\u021bii bilaterale.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201ePremiul pentru cea mai bun\u0103 traducere din limba spaniol\u0103\u201d, proiect aflat la prima edi\u021bie, ini\u021biat \u0219i sus\u021binut de Institutul Cervantes, a deschis anul acesta Gala Premiilor Observator cultural, edi\u021bia a XV-a.  C\u00e2\u0219tig\u0103torul este Marin M\u0103laicu-Hondrari, pentru edi\u021bia \u00een limba rom\u00e2n\u0103 a romanului Patria de Fernando Aramburu, ap\u0103rut la Editura Litera. Marin M\u0103laicu-Hondrari a mai avut […]<\/p>\n","protected":false},"author":311,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2216"}],"collection":[{"href":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/wp-json\/wp\/v2\/users\/311"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2216"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2216\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2222,"href":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2216\/revisions\/2222"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2216"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2216"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2216"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}