{"id":2513,"date":"2022-10-03T06:50:29","date_gmt":"2022-10-03T06:50:29","guid":{"rendered":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/?p=2513"},"modified":"2022-10-03T06:50:29","modified_gmt":"2022-10-03T06:50:29","slug":"ziua-filmului-spaniol-la-institutul-cervantes","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/2022\/10\/03\/ziua-filmului-spaniol-la-institutul-cervantes\/","title":{"rendered":"Ziua Filmului Spaniol la Institutul Cervantes"},"content":{"rendered":"\n<figure class=\"is-layout-flex wp-block-gallery-1 wp-block-gallery alignleft columns-1 is-cropped\"><ul class=\"blocks-gallery-grid\"><li class=\"blocks-gallery-item\"><figure><img decoding=\"async\" loading=\"lazy\" width=\"1024\" height=\"536\" src=\"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/files\/2022\/10\/institututl_cervantes_dia_del_cine-1024x536.jpeg\" alt=\"\" data-id=\"2516\" data-full-url=\"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/files\/2022\/10\/institututl_cervantes_dia_del_cine.jpeg\" data-link=\"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/?attachment_id=2516\" class=\"wp-image-2516\" srcset=\"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/files\/2022\/10\/institututl_cervantes_dia_del_cine-1024x536.jpeg 1024w, https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/files\/2022\/10\/institututl_cervantes_dia_del_cine-300x157.jpeg 300w, https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/files\/2022\/10\/institututl_cervantes_dia_del_cine-768x402.jpeg 768w, https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/files\/2022\/10\/institututl_cervantes_dia_del_cine.jpeg 1200w\" sizes=\"(max-width: 1024px) 100vw, 1024px\" \/><\/figure><\/li><\/ul><\/figure>\n\n\n\n<p>Institutul Cervantes din Bucure\u0219ti s\u0103rb\u0103tore\u0219te s\u0103pt\u0103m\u00e2na aceasta, <strong>joi, 6 octombrie, la ora 19.00<\/strong><strong>,<\/strong> cea de-a doua edi\u021bie a <strong>Zilei Filmului Spaniol<\/strong>, deja o tradi\u021bie a calendarului cultural anual hispanic. Cu prilejul acestei zile dedicate cinematografiei spaniole, Institutul Cervantes prezint\u0103 coproduc\u021bia hispano-italian\u0103 din 1955, <strong><em>Muerte de un ciclista<\/em><\/strong> \/ <strong><em>Moartea<\/em><\/strong><strong><em> unui biciclist<\/em><\/strong> (scenariul, dup\u0103 o poveste de Luis Fernando de Igoa \u0219i regia: Juan Antonio Bardem) \u2013&nbsp;o dram\u0103 psihologic\u0103 care \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 ipocrizia burghez\u0103 \u0219i situa\u021bia socio-politic\u0103 a Spaniei postbelice. Pelicula a c\u00e2\u0219tigat Premiul Criticii la Festivalul de Film de la Cannes din 1955.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p>Proiec\u021bia are loc \u00een Sala Auditorium, filmul beneficiind de traducere \u00een limba englez\u0103. Locurile sunt limitate, iar accesul la eveniment se face pe baz\u0103 de rezervare \u00een scris printr-un e-mail trimis la <strong>cultbuc@cervantes.es<\/strong>. Rezervarea locului devine valabil\u0103 numai dup\u0103 primirea unei confirm\u0103ri \u00een scris.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Ziua Filmului Spaniol<\/strong> reprezint\u0103 un eveniment care pune \u00een valoare importan\u021ba cinematografiei spaniole ca mo\u0219tenire cultural\u0103, dar \u0219i ca generator al unei identit\u0103\u021bi si a unui imaginar comune. Pe parcursul zilei de 6 octombrie se organizeaz\u0103 \u2013 at\u00e2t \u00een \u00een Spania, c\u00e2t \u0219i la nivel interna\u021bional \u2013 diverse manifest\u0103ri care celebreaz\u0103 \u0219i fac cunoscute bog\u0103\u021bia \u0219i diversitatea cinematografiei spaniole,&nbsp;accentu\u00e2nd efortul \u0219i m\u0103iestria cinea\u0219tilor spanioli \u0219i receptarea lor de c\u0103tre diversele tipuri de public.&nbsp;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Juan Antonio Bardem<\/strong> este un cineast madrilen esen\u021bial pentru \u00een\u021belegerea secolului XX spaniol. El face, \u00een acest film istoric, o adev\u0103rat\u0103 fresc\u0103 a clasei de mijloc spaniole portretiz\u00e2nd un cuplu de \u00eendr\u0103gosti\u021bi care se raporteaz\u0103 \u00eentr-un mod neobi\u0219nuit la climatul social din jur. Beneficiind, \u00een rolurile principale, de dou\u0103 adev\u0103rate vedete care tocmai sosiser\u0103 \u00een Spania anilor \u201950&nbsp;\u2013 actorul catalan exilat <strong>Alberto Closas<\/strong> \u0219i actri\u021ba italian\u0103 <strong>Luc\u00eda Bos\u00e9<\/strong> \u2013&nbsp; <strong><em>Moartea unui biciclist<\/em><\/strong> confirm\u0103 \u0219i azi verdictul critic de la \u00eenceputuri \u0219i, \u00een fond, universalitatea cinematografiei unui regizor \u00een stare de gra\u021bie.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Juan Antonio Bardem<\/strong> (Madrid, 1922-2002). Fiu de actori \u0219i membru al unei familii dedicate lumii filmului \u0219i teatrului, Bardem a intrat \u00een 1947 la Institutul de Investiga\u021bii \u0219i Experien\u021be Cinematografice (IIEEC), dar nu a absolvit, abandon\u00e2nd \u00een ultimul an de studii. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, a fost critic de film la diverse ziare \u0219i reviste de film \u0219i a debutat \u00een calitate de co-regizor al\u0103turi de Luis G. Berlanga cu <em>Esapareja feliz<\/em> \/ <em>Aceast\u0103 pereche fericit\u0103<\/em> (1951), cu care a scris <em>\u00a1Bienvenido<\/em><em> M\u00edster Marshall!<\/em> \/ <em>Fi\u021bi binevenit, domnule Marshall <\/em>(1952), un film unic \u00een canonul cinematografic spaniol. Aceste dou\u0103 filme au creat un mod inedit de expresie cinematografic\u0103, \u00een contextul epocii. Bardem a fost un militant comunist, dar \u0219i o prezen\u021b\u0103 activ\u0103 care a cerut schimbarea cenzurii franchiste. Cu <em>Muerte de un ciclista<\/em> \/ <em>Moartea<\/em><em> unui biciclist<\/em> (1955) a dob\u00e2ndit o faim\u0103 interna\u021bional\u0103, \u0219i datorit\u0103 premiului ob\u021binut la Cannes; \u00een anul urm\u0103tor, a confirmat cu filmul <em>Calle Mayor<\/em>, de\u0219i \u00een timpul film\u0103rilor a fost arestat. Din acest moment, cariera sa va c\u0103p\u0103ta un caracter interna\u021bional, cu filme precum <em>La venganza<\/em> \/ <em>R\u0103zbunarea<\/em> (1957) \u0219i <em>Sonatas<\/em> \/<em>Sonate<\/em> (1959), bazate pe opera lui Ram\u00f3n Mar\u00eda del Valle Incl\u00e1n \u0219i filmate \u00een Mexic. Ulterior, a devenit membru al companiei de produc\u021bie UNINCI, format\u0103 din diver\u0219i profesioni\u0219ti care se opuneau regimului. Dup\u0103 multe dificult\u0103\u021bi, mai ales din pricina pozi\u021biei sale antifranchiste, s-a orientat c\u0103tre un cinema mai conven\u021bional (<em>El \u00faltimod\u00eda de la guerra<\/em> \/ <em>Ultima zi de r\u0103zboi<\/em>, 1968, \u0219i <em>La isla misteriosa<\/em> \/ <em>Insula<\/em><em> misterioas\u0103<\/em>, 1972), colabor\u00e2nd cu vedete populare precum Sara Montiel sau Marisol (Pepa Flores) \u00een etapa sa de maturitate (<em>El poder del deseo<\/em> \/ <em>Puterea<\/em><em> dorin\u021bei<\/em>, 1975). Dup\u0103 o nou\u0103 \u0219edere \u00een \u00eenchisoare, a realizat <em>El puente<\/em> \/ <em>Podul<\/em> (1976), prezent\u00e2ndu-l pe actorul Alfredo Landa \u00eentr-o nou\u0103 perspectiv\u0103. \u00cen perioada de tranzi\u021bie, a filmat <em>Siete d\u00edas de enero<\/em> \/ <em>\u0218apte zile de ianuarie<\/em> (1978), film care reconstituie asasinarea unor avoca\u021bi sindicali de c\u0103tre extrema dreapt\u0103 \u00een noaptea de 24 ianuarie 1977.&nbsp;Dup\u0103 mai multe filme \u00een coproduc\u021bie cu diverse \u021b\u0103ri sovietice, s-a concentrat pe produc\u021bia pentru televiziune, unde se remarc\u0103 filmul s\u0103u documentar <em>Lorca, muerte de un poeta<\/em> \/ <em>Lorca, moartea unui poet<\/em> (1987).&nbsp;&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Institutul Cervantes din Bucure\u0219ti s\u0103rb\u0103tore\u0219te s\u0103pt\u0103m\u00e2na aceasta, joi, 6 octombrie, la ora 19.00, cea de-a doua edi\u021bie a Zilei Filmului Spaniol, deja o tradi\u021bie a calendarului cultural anual hispanic. Cu prilejul acestei zile dedicate cinematografiei spaniole, Institutul Cervantes prezint\u0103 coproduc\u021bia hispano-italian\u0103 din 1955, Muerte de un ciclista \/ Moartea unui biciclist (scenariul, dup\u0103 o poveste [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":311,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2513"}],"collection":[{"href":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/wp-json\/wp\/v2\/users\/311"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2513"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2513\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2519,"href":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2513\/revisions\/2519"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2513"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2513"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2513"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}