{"id":2588,"date":"2022-11-10T12:32:20","date_gmt":"2022-11-10T12:32:20","guid":{"rendered":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/?p=2588"},"modified":"2022-11-10T12:32:20","modified_gmt":"2022-11-10T12:32:20","slug":"zilele-culturii-sefarde-la-bucuresti-editia-2022","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/2022\/11\/10\/zilele-culturii-sefarde-la-bucuresti-editia-2022\/","title":{"rendered":"Zilele Culturii Sefarde la Bucure\u0219ti, edi\u021bia 2022"},"content":{"rendered":"\n<figure class=\"is-layout-flex wp-block-gallery-1 wp-block-gallery columns-0 is-cropped\"><ul class=\"blocks-gallery-grid\"><\/ul><\/figure>\n\n\n\n<p>\u00cen zilele de 15 \u0219i 16 noiembrie, Institutul Cervantes din Bucure\u0219ti \u0219i Centrul de Studii Ebraice \u201eGoldstein Goren\u201d, \u00een colaborare cu Ambasada Spaniei la Bucure\u0219ti, Ambasada Turciei \u00een Rom\u00e2nia, Festivalul Interna\u021bional de Film Evreiesc, Forumul B\u00b4nai B\u00b4rith \u201eDr. Moses Rosen\u201d, Muzeul Muncipiului Bucuresti si Fraterna Association, organizeaz\u0103, la sediul Institutului din Bulevardul Regina Elisabeta nr. 38, edi\u021bia din 2022 a <strong>Zilelor Culturii Sefarde la Bucure\u0219ti<\/strong>. Evenimentul, deja tradi\u021bional \u00een spa\u021biul cultural rom\u00e2nesc, va beneficia \u00een acest an de prezen\u021ba unor personalit\u0103\u021bi de prestigiu ale culturii sefarde \u0219i se va desf\u0103\u0219ura dup\u0103 urm\u0103torul program:&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Mar\u021bi, 15 noiembrie 2022<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p><strong>17.30-18.00<\/strong> | &nbsp;Vernisajul expozi\u021biilor <em>Evreii \u00een documente din Imperiul Otoman \u0219i Turcia modern\u0103 <\/em>oferit\u0103 de Ambasada Turciei la Bucure\u0219ti<\/p>\n\n\n\n<p><em>#FemeiRezistente<\/em>, expozi\u021bie creat\u0103 \u0219i organizat\u0103 de c\u0103tre Muzeul Holocaustului din Buenos Aires \u0219i oferit\u0103 de Ambasada Spaniei \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>18.00-19.00<\/strong> | Dialog \u00eentre ambasadori: <em>Experien\u021ba sefard\u0103 \u00een Spania \u0219i America Latin\u0103<\/em><\/p>\n\n\n\n<p>Particip\u0103: E.S. Domnul Reuven Azar, Ambasadorul Israelului \u00een Rom\u00e2nia, \u0219i E.S. Domnul Jos\u00e9 Antonio Hern\u00e1ndez P\u00e9rez-Sol\u00f3rzano, Ambasadorul Spaniei la Bucure\u0219ti<\/p>\n\n\n\n<p><strong>19.00<\/strong> |&nbsp;Proiec\u021bia filmului <em>Shlomo Bar<\/em>, \u00een prezen\u021ba regizorului Gilad Inbar, urmat\u0103 de o sesiune de Q &amp; A.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Miercuri, 16 noiembrie 2022<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>18.00-19.00 |&nbsp;Masa rotund\u0103 <em>Folclorul sefard<\/em><\/p>\n\n\n\n<p>Particip\u0103: Donna Levy (Uruguay), Solomon Bali (Bulgaria), Rebecca (Rita) Gabbai (Grecia).<\/p>\n\n\n\n<p>Ilustra\u021bie muzical\u0103: Bogdan Mihailescu (chitar\u0103) \u2013 muzic\u0103 sefard\u0103<\/p>\n\n\n\n<p>Moderator: Felicia&nbsp;Waldman<\/p>\n\n\n\n<p><strong><u>Prezentarea invita\u021bilor:<\/u><\/strong><\/p>\n\n\n\n<p><strong>Donna Levy<\/strong>, so\u021bia E.S. Domnul Alberto Antonio RODRIGUEZ GO\u00d1I, Ambasadorul Uruguay la Bucure\u0219ti, s-a n\u0103scut la Tel Aviv \u00een 1957, dar a crescut de la v\u00e2rsta de 3 ani la Buenos Aires, unde a urmat \u0219coala primar\u0103 \u0219i liceul. For\u021bat\u0103 de situa\u021bia politic\u0103 din Argentina anului 1978 s\u0103 abandoneze Facultatea de Drept \u0219i s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een Israel, \u0219i-a terminat acolo studiile, lucr\u00e2nd apoi peste 25 de ani \u00een pozi\u021bii de conducere la Swissair. Fiica unui tat\u0103 n\u0103scut la Ierusalim \u0219i a unei mame sefarde, azi \u00een v\u00e2rst\u0103 de 94 de ani, care se num\u0103r\u0103 printre pu\u021binii supravie\u021buitori ai Holocaustului din Salonic, \u00ee\u0219i aduce aminte de bunica din partea mamei, n\u0103scut\u0103 Gategno, care \u00een ciuda faptului c\u0103 \u0219i-a tr\u0103it \u00eentreaga via\u021b\u0103 \u00eentre Salonic \u0219i Atena nu a \u00eenv\u0103\u021bat niciodat\u0103 greaca, folosind \u00eentotdeauna limba ei matern\u0103, ladino (iudeo-spaniola). Ladino a fost astfel limba prin care a putut comunica toat\u0103 familia.<\/p>\n\n\n\n<p>N\u0103scut la Sofia \u00een 1967 \u0219i specializat \u00een consultan\u021ba de afaceri, <strong>Solomon Bali<\/strong> este activ ca analist politic, expert \u00een antisemitism \u0219i radicalism \u0219i ap\u0103r\u0103tor al drepturilor omului. S-a implicat \u00een reorganizarea comunit\u0103\u021bii evreie\u0219ti din Bulgaria dup\u0103 c\u0103derea comunismului \u0219i este membru al mai multor organiza\u021bii evreie\u0219ti interna\u021bionale. Crescut \u00eentr-o familie cu tradi\u021bie sefard\u0103, consider\u0103 c\u0103 ladino este o component\u0103 semnificativ\u0103 a identit\u0103\u021bii sale. \u201eEste o limb\u0103 care nu doar ne define\u0219te comunitatea, ci ne \u0219i modeleaz\u0103 viziunea asupra lumii\u201d. &nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Rebecca (Rita) Gabbai<\/strong> s-a n\u0103scut la Atena \u00een 1935 din p\u0103rin\u021bi sefarzi veni\u021bi din Turcia. A lucrat peste 20 de ani ca ofi\u021ber cultural la Ambasada Statului Israel \u00een Grecia \u0219i a ocupat diverse pozi\u021bii \u00een cadrul comunit\u0103\u021bii evreie\u0219ti ateniene. Actualmente este vice-pre\u0219edint\u0103 a organiza\u021biei B\u2019nai Brith Atena. Autoare a numeroase c\u0103r\u021bi \u0219tiin\u021bifice \u00een limba greac\u0103, a publicat, de asemenea, trei volume de poezie \u00een ladino (<em>Kinyentos anyos despues, Fuente de mi tradisyon, Poezias de mi vida<\/em>), dar \u0219i primul <em>Dikssionario Grego-Ladino<\/em> (2004). Promotoare activ\u0103 a limbii \u0219i culturii iudeo-spaniole, \u021bine cursuri pentru adul\u021bi \u0219i lucreaz\u0103 \u00een acest moment la o carte despre prezen\u021ba evreiasc\u0103 la Atena.<\/p>\n\n\n\n<p>C\u00e2\u0219tig\u0103tor, \u00een 1984, al marele trofeu al Concursului na\u0163ional de chitar\u01ce clasic\u01ce de la Sinaia \u0219i beneficiar al unui stagiu de perfec\u021bionare cu profesorii Gary Ryan \u015fi Carlos Bonell, la Royal Academy of Music din Londra, \u00een perioada 1997\u20132006, <strong>Bogdan Mih\u01ceilescu<\/strong> a desf\u0103\u0219urat ulterior o intens\u01ce activitate concertistic\u01ce \u015fi pedagogic\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, Germania, Africa de Sud \u015fi Marea Britanie, realiz\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp \u00eenregistr\u0103ri \u00een studiourile de radio, televiziune \u015fi art\u01ce cinematografic\u01ce din Bucure\u0219ti. \u00cen 2007 s-a restabilit \u00een Rom\u00e2nia \u015fi s-a dedicat exclusiv muzicii de camer\u01ce d\u00e2nd numeroase recitaluri \u00een Bucure\u015fti \u015fi \u00een alte ora\u015fe din \u0163ar\u0103, dar \u0219i \u00een str\u0103in\u0103tate, al\u0103turi de prestigio\u015fi muzicieni \u00een formule camerale de la duet la cvintet.<\/p>\n\n\n\n<p>Regizor \u0219i produc\u0103tor de film israelian, <strong>Gilad Inbar<\/strong> a absolvit \u0218coala de Film \u0219i Televiziune Sam Spiegel din Ierusalim. Inbar a regizat filmele documentare <em>Shlomo Bar \u2013 a musical documentary<\/em> (2021) \u0219i <em>The Hungarian Cube \u2013 a Journey with Andre Hadju<\/em> (2013). Shlomo Bar este unul dintre cei mai importan\u021bi \u0219i originali arti\u0219ti muzicali din Israel. Timp de patruzeci de ani, \u00eempreun\u0103 cu trupa sa, Natural Gathering, a compus o muzic\u0103 care exprim\u0103 \u00eentr-un mod unic sufletul israelian \u2013 amestec emo\u021bionant de Est \u0219i Vest care produce compozi\u021bii de o mare frumuse\u021be, exprim\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp protestul \u0219i durerea social\u0103. \u00cen film, Shlomo examineaz\u0103 traiectoria vie\u021bii sale printr-o serie de \u00eent\u00e2lniri cu personalit\u0103\u021bi cheie din trecut \u0219i din prezent, \u00eempletite cu fragmente din c\u00e2ntecele sale care completeaz\u0103 \u0219i sus\u021bin povestea filmului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen zilele de 15 \u0219i 16 noiembrie, Institutul Cervantes din Bucure\u0219ti \u0219i Centrul de Studii Ebraice \u201eGoldstein Goren\u201d, \u00een colaborare cu Ambasada Spaniei la Bucure\u0219ti, Ambasada Turciei \u00een Rom\u00e2nia, Festivalul Interna\u021bional de Film Evreiesc, Forumul B\u00b4nai B\u00b4rith \u201eDr. Moses Rosen\u201d, Muzeul Muncipiului Bucuresti si Fraterna Association, organizeaz\u0103, la sediul Institutului din Bulevardul Regina Elisabeta nr. [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":311,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2588"}],"collection":[{"href":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/wp-json\/wp\/v2\/users\/311"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2588"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2588\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2591,"href":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2588\/revisions\/2591"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2588"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2588"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2588"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}