{"id":706,"date":"2020-05-21T13:35:21","date_gmt":"2020-05-21T13:35:21","guid":{"rendered":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/?p=706"},"modified":"2020-05-25T09:08:15","modified_gmt":"2020-05-25T09:08:15","slug":"cand-dracula-a-inceput-sa-vorbeasca-in-spaniola-emotia-cuvantului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/2020\/05\/21\/cand-dracula-a-inceput-sa-vorbeasca-in-spaniola-emotia-cuvantului\/","title":{"rendered":"C\u00e2nd Dracula a \u00eenceput s\u0103 vorbeasc\u0103 \u00een spaniol\u0103. Emo\u021bia cuv\u00e2ntului"},"content":{"rendered":"\n


Introducerea vocii, a sunetului a schimbat din temelii lumea cinematografiei, ap\u0103rat\u0103 de caracterul universal imaginii. Introducerea sunetului a adus cu sine nesiguran\u021ba diversit\u0103\u021bii \u00eentr-o lume \u00een care industriile lucrau la uniformizarea ei. <\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

\u00centr-o zi la sf\u00e2r\u0219itul toamnei 1930, \u00eentr-o ferm\u0103 de 0,9 km p\u0103tra\u021bi, mai sus de Cahuenga Pass, Hollywood, California, la apus, s-au adunat c\u00e2teva zeci de persoane pentru a se ocupa de scenografie, decor, lumini \u0219i echipamente ce \u00eenc\u0103 nu se r\u0103ciser\u0103, l\u0103sate a\u0219a de echipa condus\u0103 de Tod Browning, care filma, pe timp de zi, versiunea \u00een englez\u0103 din Dracula<\/em>. Noaptea, la Universal City Studios, \u00eencepea filmarea pentru versiunea \u00een limba spaniol\u0103. Un faimos critic de film scria c\u0103 Shakespeare \u00eei ceda noaptea lui Cervantes.<\/p>\n\n\n\n

Carlos Villar\u00edas, n\u0103scut \u00een C\u00f3rdoba pe 7 iulie 1892, \u00eel juca pe contele Dracula \u0219i era unul din cei doi membri ai echipei \u201ecervantine\u201d c\u0103rora li se permitea s\u0103 asiste la filmarea \u201eshakespearian\u0103\u201d: a\u0219a era prev\u0103zut \u00een contract. Cel\u0103lalt era George Melford, regizorul lui Dracula <\/em>\u201ecervantin\u201d, care nu cuno\u0219tea limba interpre\u021bilor din cealalt\u0103 versiune. Produc\u0103torii de la Universal doreau ca vampirul s\u0103u nocturn s\u0103 se ghideze dup\u0103 gesturile \u0219i atitudinea vampirului diurn, maghiarul Bela Lugosi. <\/p>\n\n\n\n

Filmarea a durat 22 de nop\u021bi \u0219i a costat 66.069,35 dolari. Versiunea \u00een englez\u0103 a beneficiat de 22 de zile, iar costurile au ajuns la 441.984 dolari. Dracula<\/em> spaniol dura 104 minute, cu 29 de minute mai mult dec\u00e2t versiunea \u00een englez\u0103. Critica a apreciat, \u00eentr-un elogiu discret c\u0103 nu se sim\u021bea c\u0103 dureaz\u0103 mai mult. Avanpremiera a avut loc \u00een ianuarie 1931, \u00een timp ce Browning \u00eenc\u0103 ref\u0103cea planurile de filmare a lui Dracula<\/em> \u00een enlgez\u0103. <\/p>\n\n\n\n

\u201eFilmul lui George Melford, \u00een \u00eentregul s\u0103u, este mult mai bun dec\u00e2t cel al lui Browning \u0219i este clar influen\u021bat de Nosferatu<\/em> al lui Murnau\u201d, scria criticul \u0219i scenaristul Michael Ferguson. George Melford a \u0219tiut s\u0103 tranforme ceea ce p\u0103rea un dezavantaj \u00eentr-o oportunitate:  vedea ceea ce filma cealalt\u0103 echip\u0103 ziua \u00eenainte de film\u0103rile de noapte. Datorit\u0103 spiritului s\u0103u de observa\u021bie, a putut s\u0103 corecteze anumite gre\u0219eli, s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 unghiul de filmare \u0219i a integrat scene din poveste ignorate de Browning.<\/p>\n\n\n\n

Un cronicar a observat c\u0103 \u00een Dracula<\/em> nocturn (inclusiv \u00een timpul film\u0103rilor) exista un melanj de accente, \u00een func\u021bie de na\u021bionalitatea actorilor \u0219i a echipei tehnice (Mexic, Argentina, Spania, Chile\u2026) \u0219i descria acest mix lingvistic drept straniu. A avut mult succes \u00een Mexic \u0219i \u00een \u021b\u0103rile de limb\u0103 spaniol\u0103. Pe 7 noiembrie 1931, spectatorii veni\u021bi la Teatro Duque de Rivas \u00een C\u00f3rdoba au fost primii spanioli care l-au v\u0103zut \u0219i auzit pe Dracula concet\u0103\u021beanului lor, Carlos Villar\u00edas. Versiunea matinal\u0103 \u0219i cea de noapte erau o reflexie a diversit\u0103\u021bii culturilor c\u0103tre care se adresa cinematograful, care acum avea voce. <\/p>\n\n\n\n

Dar destinul lui Dracula<\/em> spaniol, al lui Melford, a fost acela\u0219i ca al lui Dracula maghiar sau al contelui Orlok al lui Murnau. Odat\u0103 intra\u021bi \u00een epoca sunetului \u00een cinematografie, Universal l-a f\u0103cut uitat, la fel ca \u0219i alte filme realizate \u00een spaniol\u0103 \u0219i \u00een alte limbi. Copia din Dracula,<\/em> \u00een spaniol\u0103, a r\u0103mas uitat\u0103 \u00een arhivele Universal. Marea majoritate a filmelor realizate \u00een spaniol\u0103, la Hollywood, \u00een prima perioad\u0103 a cinemaului sonor, au avut un final trist, disp\u0103r\u00e2nd atunci c\u00e2nd industria a descoperit c\u0103 era mai rentabil s\u0103 recurg\u0103 la dublaj sau subtirare. <\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1977, American Film Institute a dorit s\u0103 fac\u0103, la MOMA, o retrospectiv\u0103 Universal \u0219i atunci s-a descoperit c\u0103 Dracula, versiunea \u00een spaniol\u0103, nu fusese p\u0103strat\u0103 \u00een condi\u021bii optime, \u00een arhivele Universal, a treia rol\u0103 de film fiind stricat\u0103. Abia \u00een 1989, David Skal, autorul c\u0103r\u021bii Hollywood Gothic, s-a dus \u00een Havana, auzind c\u0103 acolo s-ar putea s\u0103 se fi p\u0103strat o copie la Filmoteca <\/em>Institutului Cubanez de Arte \u0219i Industrie Cinematografic\u0103. Copia a fost restaurat\u0103 \u0219i proiectat\u0103 la festivalurile de la Gij\u00f3n \u0219i Sitges, \u00een 1991. Iar \u00een 1992, a fost proiectat\u0103 chiar \u00een ziua c\u00e2nd avea loc premiera filmului Dracula<\/em> al lui Fracis Ford Coppola.
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Introducerea vocii, a sunetului a schimbat din temelii lumea cinematografiei, ap\u0103rat\u0103 de caracterul universal imaginii. Introducerea sunetului a adus cu sine nesiguran\u021ba diversit\u0103\u021bii \u00eentr-o lume \u00een care industriile lucrau la uniformizarea ei. \u00centr-o zi la sf\u00e2r\u0219itul toamnei 1930, \u00eentr-o ferm\u0103 de 0,9 km p\u0103tra\u021bi, mai sus de Cahuenga Pass, Hollywood, California, la apus, s-au adunat […]<\/p>\n","protected":false},"author":311,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[96,87,10,84,99,102,90,93],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/706"}],"collection":[{"href":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/wp-json\/wp\/v2\/users\/311"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=706"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/706\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":726,"href":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/706\/revisions\/726"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=706"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=706"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/blogs.cervantes.es\/bucarest\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=706"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}