Blog del Instituto Cervantes de Bucarest

Institutul Cervantes din București lansează, în parteneriat cu revista Observator cultural, cea de-a doua ediție a Premiului pentru cea mai bună traducere din limba spaniolă, distincție acordată de Observator Cultural și sponsorizată de Institut.

Ediția din acest an are în vedere volumele publicate în anul 2021, traduceri originale, nu reeditări. Premiul va reveni traducătorului, însă propunerile de titluri pentru înscrierea în competiție o fac editurile. Acesta este motivul pentru care îi invităm pe editorii români să ni se alăture în demersul nostru de a spori interesul cititorilor români pentru cărțile de limbă spaniolă, comunicând, până pe data de 29 martie a.c., către echipa Observator cultural titlurile cărților traduse din limba spaniolă în 2021 de editura pe care o reprezintă, precum și numele traducătorilor. Persoana de contact este Silvia Dumitrache (silvia.dumitrache@observatorcultural.ro).

Un juriu format din echipa săptămânalului Observator cultural va alcătui lista nominalizarilor, iar un juriu specializat alcătuit din specialiști în limba spaniolă din cadrul celor mai importante universități românești va alege finaliștii și, în final, pe marele câștigător. Anunțarea câștigătorului se va face în cadrul Galei Premiilor Observator cultural, un eveniment de tradiție, ajuns anul acesta la cea de-a XVI-a ediție.

Câștigătorul primei ediții a Premiului pentru cea mai bună traducere din limba spaniolă a fost Marin Mălaicu-Hondrari, pentru traducerea cărții Patria de Fernando Aramburu, publicată în ediție românească de Editura Litera.

Dorința inițiatorilor este ca Premiul pentru Cea mai bună traducere din limba spaniolă să devină un eveniment de tradiție, care să consolideze în peisajul de carte românesc prezența literaturilor de limbă spaniolă, atât de puternice, de proaspete și de variate. Este, deopotrivă, un gest de recunoștință atât pentru traducători, cât și pentru editorii români, cu o semnificație aparte pentru tânăra generație de hispaniști, pe care premiul își dorește să o încurajeze.

Luna aceasta, Institutul Cervantes le propune cinefililor întâlnirea cu filmul documentar. Sub motto-ul Tiempo de historia / Vremea istoriei, o suită de patru documentare de limbă spaniolă care au concurat în ultimii ani în secțiunea cu același nume din cadrul Săptămânii Internaționale a Filmului de la Valladolid vor putea fi vizionate cu acces gratuit pe canalul de Vimeo al instituției. Toate titlurile vor fi disponibile pe canalul timp de 48 de ore, începând cu ora 21.00 (ora României).

Programul marchează începutul unei colaborări între Institutul Cervantes și Săptămâna Internațională a Filmului de la Valladolid (SEMINCI), cel mai vechi festival de film din Spania și un mare promotor al acestui tip de filme documentare.

În Spania, producția de documentare informative a cunoscut o creștere evidentă de la sfârșitul secolului trecut și până în prezent continuând cu o prezență remarcabilă a acestora la festivaluri și în cadrul programelor canalelor și platformelor de televiziune. Forța narațiunii audiovizuale a documentarului de a aborda subiecte de actualitate sau preocupări ale societății spaniole a descoperit în acest format o adevărată inovație de conectare cu publicul care dorește să fie informat cu adevărat.

În dezvoltarea acestui mod de abordare a documentarului, preocuparea pentru memorie a ocupat un loc primordial, astfel încât mai multe documentare au depășit nișa lor obișnuită de pe micul ecran sau din circuitul festivalier spre a deveni un punct de referință pentru regândirea întrebărilor despre trecutul recent. Selecția celor patru documentare reflectă tocmai această propunere de abordare a trecutului și de regândire a lui într-o altă formă.

PROGRAM:

# 4 martie: În tăcere / Bajo el silencio de Iñaki Arteta

Un veritabil maestru al angajamentului în favoarea cunoașterii faptelor de către victimele terorismului basc, Iñaki Arteta și-a început cariera de documentarist dedicat contextualizării și elaborării unei narațiuni pe această temă în 2004, când a regizat filmul Voces sin libertad / Voci fără libertate, care i-a adus recunoașterea publică imediată. În Bajo el silencio / În tăcere  regizorul abordează tema sechelelor lăsate de terorism în Țara Bascilor după încetarea luptei armate în 2011, într-o abordare care dovedește preocuparea sa de a fi părtaș la povestea celor afectați de violență.

# 11 martie: Silvia de María Silvia Esteve

Tânăra regizoare María Silvia Esteve a abordat un subiect controversat în documentarul său de debut despre povestea de viață mamei sale. Propunerea vizuală de a dezvălui țesătura neclară, deformată a unui trecut deloc ușor de povestit a făcut din filmul acesta o formă de  raportare la  dificultățile reamintirii și la posibilitățile oferite de cinema pentru a însoți vizual rănile memoriei. Acest gen de rememorare este, fără îndoială, o caracteristică a stilului regizoarei ce poate fi percepută și în următoarea sa lucrare, Criatura / Făptura, un scurtmetraj de anul trecut.

# 18 martie: Fiica lagunei / Hija de la laguna de Ernesto Cabellos

Lupta pentru prezervarea naturii și împotriva marilor corporații care se năpustesc asupra resurselor naturale a fost documentată de diverși regizori încă din anii 1970, în special în America Latină. Purtătorii de stindard ai acestor lupte au fost mereu populațiile indigene din acea zonă care s-au opus venirii capitalismului în teritoriile lor. Povestea acestui film e cea a Nelidei, locuitoare a lagunelor din zona peruviană a Camarcăi, care ascunde în apele sale bogate  zăcăminte de aur. Lupta acestei țărănci împotriva distrugerii naturii arată iminența unei chestiuni care ne privește pe toți cei care trăim pe această planetă.

# 25 martie: Echipa D: codurile uitate / Equipo D: los códigos olvidados (Echipa D: codurile uitate) de Jorge Laplace

Cel de-al Doilea Război Mondial este probabil unul dintre conflictele care și-a generat cel mai bine propriul imaginar prin intermediul cinematografiei. Folosind diferite genuri, cum ar fi filmele polițiste, thrillerele și chiar filmele experimentale sau de autor, acest conflict și-a trasat o hartă a propriei complexități. Cu toate acestea, cazul criptografilor care au descifrat codurile secrete ale ambelor tabere este o poveste care nu a fost încă spusă: documentarul lui Jorge Laplace ne aduce mai aproape de ea, acordând o atenție importantă rolului spaniolilor în această intrigă secundă a războiului.