Blog del Instituto Cervantes de Bucarest

Și în acest an, Institutul Cervantes din București a pregătit un program cultural consistent pentru Ziua Internațională a Cărții. Dacă în 2020 evenimentul a fost un prilej de a celebra cartea prin lecturi publice din opera lui Miguel de Cervantes, susținute de personalități ale vieții diplomatice și culturale, și printr-un gest de recunoștință adresat editorilor și cititorilor români, care au primit flori, cărți și mulțumiri sub „umbrela” unui vechi obicei spaniol, SANT JORDI, programul de anul acesta este dedicat celebrării librăriilor fizice.  

„Spații ale cunoașterii și ale regăsirii, librăriile sunt, poate mai mult decât oricând, în aceste vremuri atât de dificile pentru toți, oaze de speranță și frumos. Când realitatea de azi ne constrânge la izolare, în librării putem regăsi libertatea după care tânjim atât de mult, acolo putem alege să ne pierdem în povești fantastice, să călătorim în cele mai îndepărtate și exotice locuri, să valorificăm sau să ne chestionăm cunoștințele, să ne întrebăm cum suntem, fără temeri. Sărbătorim anul acesta Ziua Internațională a Cărții arătându-ne recunoștința față de casa mereu primitoare și generoasă care a fost mereu librăria, un loc esențial, vital și plin de surprize încântătoare”, a declarat Jorge Jiménez-Zumalacárregui, directorul Institutului Cervantes din București.

Inițiativa de a celebra librăriile, spații culturale simbolice și vitale pe piața de carte, punte de legătură în lanțul de carte, între autori, editori și cititori, include o serie de activități care se vor desfășura de-a lungul întregii zile.

Începând cu ora 11.00 și până la ora 17.00, membrii echipei Institutului Cervantes din București vor fi librari, ajutând la promovarea cărților, cu un accent special pe operele autorilor de limba spaniolă și limbi co-oficiale din Spania, pentru care va fi creat un colț special. Spațiul care găzduiește acest proiect este Librăria Humanitas de la Cișmigiu, vecin al Institutului Cervantes din București pe Bulevardul Regina Elisabeta și unul dintre partenerii de nădejde ai instituției spaniole cu sediul la București de-a lungul ultimilor ani.

În paralel cu recomandările din oferta librăriei, fiecare membru al echipei Institutului Cervantes din București va recomanda în spațiul digital o carte spaniolă netradusă încă în limba română, un exercițiu de promovare de interes atât pentru editorii, cât și pentru cititorii români. Seria recomandărilor editoriale se va desfășura pe pagina de Facebook a instituției.

De la ora 18.00, tot pe pagina de Facebook a Institutului Cervantes va fi transmis un dialog între două librării independente din România și Spania: Oana Doboși și Raluca Selejan, fondatoarele Librăriei „La Două Bufnițe”, vor dialoga cu Oriol Pastor, reprezentant al îndrăgitei librării „La Central” din Barcelona. Un dialog-punte între cele două țări, care va vorbi despre provocările pe care vremurile pe care le parcurgem le-au adus în viața librăriilor fizice, subliniind rolul acestora, de spații culturale simbolice și vitale în arhitectura pieței de carte, a căror redeschidere are puterea de a reactiva întreaga industrie.

Programul dedicat Zilei Internaționale a Cărții include și un eveniment-supriză creat pentru a celebra munca traducătorilor de limba spaniolă și, implicit, a editorilor. Anunțul va fi făcut chiar de Ziua Internațională a Cărții, vineri, 23 aprilie, de la ora 12.00, pe pagina de Facebook a Institutului Cervantes din București de către Jorge Jiménez-Zumalacárregui, directorul Institutului Cervantes din București.

Profitând de acest mic respiro pe care îl avem acum, în timpul pandemiei Covid-19, am dori să vă mulțumim tuturor pentru fidelitatea voastră și pentru sprijinul pe care ni l-ați arătat în aceste timpuri dificile pe care le-am trăit și încă le trăim.

Noi, echipa Institutului Cervantes din București, dorim să ne alăturăm efortului de solidaritate și responsabilitate, din partea noastră, a tuturor, pentru a controla și, astfel, a îndepărta pericolul contagierii.

Am făcut tot ce ne-a stat în putere pentru a continua să fim uniți, prin efortul și dedicarea noastră de a menține calitatea cursurilor online cu prezență și de a face ca oferta noastră culturală să ajungă la voi toți. Reacția voastră a fost impresionantă și către voi se îndreaptă mulțumirile noastre.

Dar nu ne oprim aici. Continuăm cu pregătirea noii sesiuni de cursuri academice și cu noul sezon cultural. Ne-am angajat să respectăm siguranța și curățenia în spațiile noastre, adoptând măsurile de protecție și prevenție recomandate de autorități.

Vom pograma cursuri prezențiale, dacă nu va exista nicio dispoziție legală împotriva acestei decizii. Cursurile se vor desfășura cu un număr redus de cursanți (între 5 și 7 la fiecare curs), cu respectarea recomandărilor legale de protecție. În același timp, vom continua să oferim și cursuri online, întrucât a fost o opțiune care s-a dovedit de succes și suntem siguri că și pe viitor va constitui o opțiune atractivă pentru mulți dintre voi.

De asemenea, vom organiza și o serie de activități culturale prezențiale, cu respectarea criteriilor de distanțare și cu garanții maxime. Pentru luna iulie, avem programat un ciclu de proiecții de filme peruane, în curtea Institutului, și câteva degustări de vinuri.

Vă așteptăm cu drag pe toți! Ca și până acum, și pe viitor veți găsi la noi un spațiu care valorifică limba și cultura spaniolă și ibero-americană.

Cu ce gânduri ați venit la București în 2019?

Am venit plin de curiozitate, eram curios să văd cum s-a schimbat România. Curios să văd cum urma să se schimbe viața mea când aveam să lucrez și să locuiesc aici, nu ca atunci când vizitam România ca turist. Și cu iluzia de a revedea prieteni și pe oamenii din Institut și cu perspectiva noului proiect pe urma să îl desfășor.

Cu cărțile căror scriitori români ați reușit să vă familiarizați înainte de venirea în România?

Îmi amintesc două titluri: Patul lui Procust de Camil Petrescu și Jurnalul lui Mihail Sebastian. Iar trilogia Orbitor a lui Mircea Cărtărescu e următoarea pe listă, cu prima ocazie cu care voi ajunge din nou la Madrid.

Cum s-a modificat perspectiva inițială cu privire la București și români după sosirea în România?

A trecut prea puțin timp ca să pot emite o părere concludentă. Am observat schimbări, orașul e mult mai plin de viață, dar e adevărat că mă așteptam la ceva mai multă grijă pentru patrimoniul arhitectonic care de fiecare dată m-a surprins și m-a fascinat.

Sosirea dumneavoastră la București a debutat, în spațiul public, cu un proiect de rebranding, spuneați că aveți planuri mari pentru acest an. Cum s-au reconfigurat ele, după „blocarea” tuturor consumatorilor de cultură în case? 

Bun, acum nu a fost un rebranding, ci o împrospătare a imaginii corporative. Aveam nevoie de o schimbare în spațiile în care ne întâmpinăm cursanții și vizitatorii în general. Ceva care să dea viață acestui loc și să reflecte, într-o viziune proaspătă, actuală, legătura dintre Spania și România, din perspectiva unui artist român.

Acestea fiind spuse și confruntați cu pandemia, ceea ce am făcut a fost să ne adaptăm lumii virtuale încercând să păstrăm spiritul de apropiere și să utilizăm toate resursele online mai cu seamă pentru a ajunge și la publicul din afara Bucureștiului.

Cât de mult credeți în puterea mediului online de a ajuta la dezvoltarea proiectelor culturale?

Cred în puterea acestui mediu de a disemina și propaga felurite proiecte, nu doar culturale, online-ul fiind un mijloc la îndemâna tuturor, un numitor comun.

Cum ați cataloga interesul publicului român cu privire la cultura spaniolă, în comparație cu interesul publicului din Paris sau celelalte spații culturale pe care le cunoașteți profesional?

Instituto Cervantes funcționează de mai bine de 25 la București și rămâne un punct de referință culturală în oraș. Ceea ce ne propunem și înțeleg că trebuie să continuăm să facem este să aducem publicului din București și celui din țară tot ceea ce reprezintă și a reprezentat Spania, potențialul ei de cultură-punte, fiind cea care a dat o limbă maternă vorbită ca nici o alta într-o mulțime de țări. În plus, este o cultură care are un continuator extrem de important în America Latină. Dacă la asta adăugăm faptul că în Spania trăiesc și lucrează mai bine de un milion de români, cred că este evident că există interes pentru limba și cultura noastră. Și, deși România și Spania se află la extremitățile continentului, avem foarte multe afinități, similarități de caracter.

Comparând cu locurile unde am lucrat în trecut, sigur că există nuanțe, care derivă din contextul istoric sau geografic de apropiere – Paris sau München. În celelalte, un interes care provine dintr-o dorință reciprocă de cunoaștere – Cairo sau Atena. Trebuie să vă spun că cele cinci centre în care am lucrat sunt cele mai vechi centre ale rețelei noastre.

Un profesionist din sfera culturală spaniolă (editor, arhitect, pictor, manager cultural, scriitor etc.) pe care v-ați bucura să îl puteți aduce la București.

În viitorul apropiat, adică în următoarele luni, cred că va fi imposibil, dar încercăm să păstrăm pe agendă ceea ce aveam deja prevăzut: Javier Cercas, Dolores Redondo, Felipao…

Dar mi-ar mai plăcea să-i putem aduce pe Lorenzo Padura, Peridis, autori de roman noir  [Carmen Mola, Berna González Harbour…], pe muzicienii Mauricio Sotelo, Rafael Aguirre.

Credeți sincer în succesul cursurilor de limbă în sistem online? Cum credeți că va afecta acest eventual succes sistemul clasic de învățare, cel în format offline?

Să crezi asta este o opțiune pentru foarte mulți oameni, dar depinde de ceea ce oferi și cum oferi. Anul acesta rețeaua Institutelor Cervantes va trage multe învățăminte din această situatie și sper că vom ști cum să folosim această experiență.

Recomandări de lectură, din lista cărților preferate.

Dacă e să fac sugestii și recomandări, mi-ar plăcea ca cititorii români să descopere autori de roman polițist, roman noir, autori clasici ca, de pildă, Manuel Vázquez Montalbán și pe unii mai noi, cum ar fi cei pe care i-am menționat anterior.

Ce carte semnată de un autor de limba spaniolă v-ar plăcea să fie tradusă în viitor în limba română?

Ne gândim să realizăm o antologie din poezia lui Mario Benedetti în colaborare cu Ambasada Uruguay, cu prilejul centenarului scriitorului. O foarte bună opțiune.

Playlist-ul pentru o zi de carantină.

Am gusturi destul de eclectice. Am să enumăr câteva dintre cele pe care le-am ales și pentru lista noastră de carantină în Spotify: Lobo hombre en París [La Unión], Buena Vista Social Club, Sade, Anthony and the Johnsons, ultimele patru lieduri de Strauss cântate de Jessy Norman.

Filme spaniole cu care ați fugi pe o insulă pustie.

Asta e o întrebare care nu-mi place pentru că niciodată nu știu ce să răspund.

Pe insulă aș lua cu mine o ființă, dacă ar fi posibil omenească. Dar pus să aleg între ciocan și nicovală, aș spune: Remando al viento de Gonzalo Suárez, Lucía y el sexo de Medem, El mar y el tiempo de Fernán Gómez, unul dintre fílmele lui Almodovar.

De la 1 septembrie 2019, Institutul Cervantes din Bucureşti are un nou director. Jorge Jiménez-Zumalacárregui a absolvit Facultatatea de Drept la Universitatea Complutense de Madrid, până în 2004 fiind avocat în exercițiu în cadrul Ilustrului Barou din Madrid, cu experiență pe probleme de drept corporativ, civil (în special în domeniul imobiliar) și de familie. Din 2004, a fost administrator (în sistemul cervantin aceasta fiind a doua funcție ca importanţă după cea de director) la centrele Cervantes din Cairo, Paris, Atena și München. În cele șase luni de când este director în București, a reușit să ofere o nouă imagine a Institutului, mai modernă, mai deschisă. Pe lângă participările numeroase la evenimentele de top culturale în toamna lui 2019 – Les Films de Cannes à Bucarest, Festivalul Internațional de Film de Dans, Animest, Pelicula, Ziua Europeană a Limbilor –, organizarea de expoziții prin care publicul bucureștean a putut să cunoască cele mai noi manifestări artistice din Spania (de pildă, expoziția Formele sufletului: limbă și inimă, ce a reunit 14 dintre cei mai reprezentativi artiști spanioli contemporani), organizarea întâlnirii cu unul dintre cei mai de succes scriitori contemporani spanioli, Maria Dueñas, cel mai recent eveniment organizat, pe 3 februarie, este o dovadă a intenției de schimbare a imaginii Institutului – la propriu și la figurat: cele trei picturi murale realizate de artistul Alexandru Ciubotariu (Pisica Pătrată) au dat culoare și viață clădirii situate pe bulevardul Regina Elisabeta nr. 38.