Blog del Instituto Cervantes de Bucarest

Evenimentul găzduit de Institutul Cervantes din București se va bucura de prezența scriitorului, câștigător al Premiului FIL pentru Literatură în Limbi Romanice, ediția 2022.

Cu prilejul decernării Premiului FIL pentru Literatură în Limbi Romanice, ediția 2022, în cadrul celei de-a 36-a ediții a celui mai mare târg de limbă spaniolă – Târgul Internațional de Carte Guadalajara (FIL) –, Institutul Cervantes din București va găzdui luni, 29 mai 2023, ora 18:30, un eveniment de importanță specială: ceremonia de omagiere în România, de această dată, a lui Mircea Cărtărescu, cel mai cunoscut autor român contemporan în lumea hispanică.

Evenimentul de omagiere a scriitorului Mircea Cărtărescu la București, organizat de FIL Guadalajara, care în fiecare an organizează un moment de celebrare a scriitorului premiat și în orașul său de reședință, va aduce laolaltă critici literari din Mexic și România, jurnaliști, oameni de litere, alături de cititori fideli ai scriitorului român. Pentru prima oară, câțiva reprezentanți ai Premiului FIL vor veni în România pentru a lua parte la evenimentul organizat în colaborare cu Institutul Cervantes din București, la sediul său din Bulevardul Elisabeta nr. 38.

Dulce María Zúñiga – directoarea Premiului FIL Guadalajara pentru Literaturi în Limbi Romanice, Carmen Mușat – critic literar, profesoară universitară și directoarea revistei Observator cultural și Oana Fotache Dubălaru – critic literar, profesoară universitară vor vorbi despre opera lui Mircea Cărtărescu, a cărei versiune în limba spaniolă este semnată de prestigioasa traducătoare Marian Ochoa de Eribe și publicată la Editura Impedimenta din Madrid. Vor rosti scurte alocuțiuni E.S. Dna. Amparo Eréndira Anguiano Rodríguez – Ambasadoarea Mexicului în România și domnul Jorge Jiménez Zumalacárregui, directorul Institutului Cervantes din Bucuresti.

Evenimentul se va desfășura cu traducere simultană, accesul fiind liber, în limita locurilor disponibile, pe bază de solicitare de rezervare trimisă la adresa de mail cultbuc@cervantes.es.

Juriul Premiilor FIL 2022 – format din Lorena Amaro Castro (Chile), Marco Belpoliti și Laura Scarabelli (Italia), Javier Guerrero (Venezuela), Maria Eunice Moreira (Brazilia), Oana Sabo (România) și Antonio Sáez Delgado (Spania) – și-a motivat alegerea îndrăgitului scriitor român dintre cele optzeci de candidaturi, considerându-l pe Mircea Cărtărescu „un scriitor plurivalent, cu un stil maximalist, care se încadrează pe deplin în tradiția literaturii universale, punându-și cititorii din întreaga lume în fața unor interogații onirice și exsitențiale”, iar opera sa, „una integratoare, imaginativă și orbitoare, îmbinând elemente fantastice și realiste, ficțiuni speculative ce investighează construcția identitară, pornind de la un spațiu liminal și periferic spre un peisaj european”.

La decernarea Premiului FIL, în noiembrie 2022, la Guadalajara, scriitorul spaniol Sergio Ramírez, premiat în 2017 cu prestigiosul Premiu Cervantes, a elogiat opera cărtăresciană, punând-o în contextul vârfurilor literaturilor contemporane: „M-am abandonat unei lecturi pasionate a lui Mircea Cărtărescu, lăsându-mă purtat de torentul impetuos și continuu al prozei sale migăloase în care un vis îl înlocuiește pe altul, iar lumea reală glisează spre una ireală… O singură carte, care se scrie neîncetat, alcătuită din mai multe romane, însă din unul și același cosmos care, după explozia originară, se extinde la infinit fără a-și găsi vreodată limitele, operă halucinată și halucinantă a unui scriitor care e în același timp scris de un altul…”

La rândul său, la primirea Premiului FIL, în noiembrie 2022, la Guadalajara, Mircea Cărtărescu a vorbit despre poezie și poeți:

„Artistul, mai ales poetul, s-a opus întotdeauna ordinii, disciplinei. El a fost mereu împotriva a tot ceea ce înăbușă libertatea umană. Poezia este, de fapt, un alt nume pentru libertate. Poezia este, însă, pisica moartă a lumii consumeriste, hedoniste și mediatice în care trăim. Nu ne putem imagina o prezență mai absentă, nu ne putem imagina un destin mai dramatic, astăzi, decât cel al poetului, care decide să își dedice întreaga viață artei. Descentralizarea postmodernă a produs o cultură fără artă, o artă fără literatură și o literatură fără poezie; eu nu am fost niciodată altceva decât un poet… Poezia mi-a luminat întreaga viață. Chiar și romanele mele sunt, de fapt, poeme. Am scris mereu poezie ca formă a libertății, a solidarității, a empatiei pentru toți oamenii. Am scris împotriva războaielor și discriminărilor de tot felul. Am scris pentru cei care citesc poezie și pentru cei care nu citesc poezie. Mulțumesc, de aceea, cu modestie și recunoștință, juriului care mi-a acordat marele premiu international FIL. Este o onoare și o incredibilă bucurie să mă aflu de acum pe lista scriitorilor care, din 1991 încoace, au avut șansa să-l primească. Parcurgerea acestei liste, care-i cuprinde pe câțiva dintre idolii mei literari, e de ajuns ca să arate calitatea și importanța acestui faimos premiu”.

În prezent, Mircea Cărtărescu este profesor de literatură la Universitatea din Bucuresti și Doctor Honoris Causa al mai multor universități din România și Spania, membru al PEN Romania și al Parlamentului Cultural European. A publicat peste 30 de cărți, cele mai importante scrieri ale sale fiind: „Theodoros”, „Travesti”, „Orbitor”, „Solenoid”, „Nostalgia”, „De ce iubim femeile”, „Melancolia”, „Poeme de amor”, „Totul”, „Nimic”, „Levantul”. Opera sa, tradusă în peste 25 de limbi, a primit premii prestigioase în România, dar și în străinătate: Premiul „Thomas Mann” în Germania (2018), Premiul Formentor în Spania (2018), Premiul „Gregor von Rezzori” în Italia (2015), Premiul de Stat al Austriei pentru Literatură (2015), Premiul orasului Leipzig pentru Înțelegere Europeană (2015), Premiul „Euskadi de Plata”, Spania (2014), Marele Premiu pentru Poezie în Serbia (2013), Premiul „Spycher-Leuk“ în Elveția (2013), Premiul „Vilenica” în Slovenia (2011).

Premiul FIL pentru Literatură în Limbi Romanice este cea mai înaltă distincție a Târgului Internațional de Carte de la Guadalajara (Mexic) și recompensează o viață dedicată creației literare. În 2022 au fost primite 80 de nominalizări – 67 de autori din 18 țări de pe trei continente: Argentina, Brazilia, Columbia, Cuba, Chile, Franța, Guatemala, Honduras, Italia, Liban, Mexic, Nicaragua, Peru, Puerto Rico, România, Spania, Uruguay și Venezuela. Nominalizările au fost făcute de către instituții culturale și educaționale, asociații literare, edituri și chiar de către membrii juriului.

Organizatori: Premio FIL pentru Literatură în Limbi Romanice, în colaborare cu

Instituto Cervantes din București, Ambasada Mexicului în România și Ambasada Spaniei în România.

——-

Pentru mai multe informații și interviuri cu invitaţii hispanoamericani sau români, cei interesați pot contacta Departamentul de Cultură al Institutului Cervantes din Bucureşti la adresa cultbuc@cervantes.es.

În luna mai Institutul Cervantes din București va prezenta online, pe canalul său de Vimeo, o serie de filme inspirate de tema „Geolocalizări și noi forme de ruralitate”: patru documentare spaniole recente despre comunitățile rurale din Spania de azi ce regăsesc în solidaritatea și interdependența dintre ele adevăratele legături umane. Patru povești ce deschid fereastre spre luminile și umbrele acestui mod de viață și oferă o privire contemporană asupra tradițiilor, dar și asupra problemelor pe care le implică menținerea acestor noi provocări pentru viitor.

Cele patru patru documentare care ne aduc mai aproape de Cataluña, Galicia și Aragón vor fi disponibile pe canalul Vimeo al Institutului Cervantes timp de 48 de ore, începând cu ora 21.00 (ora României). 

Seria va debuta pe data de 5 mai cu Soñando un lugar / Visând la un loc, în regia lui Alfonso Kint, film documentar în care regizorul povestește cum a hotărât să părăsească, împreună cu soția și fiica sa nou-născută, viața agitată din capitală pentru a o lua de la zero într-un sat din Spania pustie. O formă de a ilustra posibilitățile infinite pe care le oferă lumea rurală, în ciuda situației critice a satului în care migrează, și propune un nou mod de viață pentru generațiile viitoare.

Proiectul va continua, pe 12 mai, cu Os fillos da vide / Copiii vinului (2017), de Ana Domínguez. Regizoarea ne aduce mai aproape de originile sale prin acest film în care prezintă procesul de recoltare a strugurilor într-un mic sat din Galicia. Cultura vinului devine o călătorie ancestrală care pendulează între autobiografic și mitic, de la ciclurile naturale la tradițiile cele mai viscerale, festivalurile satului, o reflectare a vechilor bacanale, ce se transformă într-o explozie de viață.

Filmul programat pentru data de 19 mai este 150 i una grossa / 150 de locuitori norocoși (2020), de Aurora Sulli și Núria Deulofeu. Ametlla de Merola este unul dintre cele mai mici orașe din Cataluña, cu puțin peste 150 de locuitori. Teatrul este nucleul central al satului, dar acesta trebuie închis din lipsă de resurse: nu există nici măcar scaune. Totul se schimbă atunci când această colonie textilă câștigă premiul cel mare de la Loteria de Crăciun (Gordo de Navidad), iar locuitorii săi decid să investească banii în renovarea teatrului și să împiedice dispariția acestuia.

Ultimul film al seriei va rula pe data de 26 mai. Este vorba despre Los saldos / Bilanțurile (2022), de Raúl Capdevila, o emoționantă scrisoare de adio către lumea rurală, ce pare condamnată să dispară din cauza ritmului actual al vieții. Regizorul Raúl Capdevila ne povestește – într-un western palpitant – întoarcerea sa acasă și modul în care el și tatăl său vor face față industrializării forțate a satului lor.

Dihotomia rural/urban a fost o constantă culturală încă de la apariția marilor orașe, unde cei plecați de la țară au sosit pentru a lucra în fabrici și în cadrul diferitelor sectoare de servicii care au susținut viața populației din orașe încă de la mijlocul secolului al XIX-lea. Aceste două moduri de viață apărau o serie de valori: cultura urbană se definea uneori împotriva lumii rurale și îi denigra obiceiurile, dar alteori îi elogia autenticitatea și tradițiile, în care păreau a fi păstrate elementele cele mai apropiate identității naționale.

Chestionarea sustenabilității s-a îndreptat către valorile agriculturii, ale creșterii animalelor sau ale menținerii mediilor sălbatice ca punct de cotitură în fața intervenției omenești asupra mediului înconjurător și a viitorului său amenințător.

Pe lângă importanța ecologică, grupurile care au susținut aceste diferențe vitale între cele două sfere s-au manifestat într-un adevărat val cultural. În Spania, acest fenomen a fost deja prezent în mai multe cărți care au declanșat imediat o dezbatere terminologică și au dezvăluit o poziție politică în ceea ce privește configurația spațiului rural spaniol.

Zona documentară a cinematografiei spaniole contemporane, întotdeauna sensibilă la problemele politice și sociale, a acordat atenție acestui fenomen paralel cu evoluțiile literare și a reunit deja un corpus de filme remarcabile care permit o radiografie a fenomenului istoric și dezvăluie o bună parte din componentele sale științifice, sociale și culturale. Punând în evidență diferitele posibilități de narațiune a acestei povești, acest inventar de filme oferă o topografie audiovizuală a Spaniei, țară cu un imaginar la fel de bogat și de plurivalent precum fiecare în parte dintre zonele sale geografice.

Din toate aceste motive, titlul acestui ciclu folosește termenul de „geolocalizare”, care a început să fie folosit în timpul pandemiei de Covid-19 și care făcea aluzie la faptul că telefoanele noastre mobile și echipamentele noastre informatice se aflau într-un punct, spațial și temporal, care le permitea să aibă sau nu acces la un anumit conținut. Localizarea a devenit un element în care converg individualitatea noastră și, probabil, pretenția de a avea o identitate colectivă.