Blog del Instituto Cervantes de Bucarest

Spre deosebire de manuale și videoclipuri, un podcast poate fi ascultat în timp ce te afli în mașină, la cumpărături, când plimbi câinele sau pregătești masa. Nu trebuie să stai nemișcat sau să te uiți într-un ecran, fie acesta un telefon, tabletă sau computer.
Podcasturile pentru învățarea limbii spaniole sunt utile pentru:
• pronunției cuvintelor
• îmbunătățirea vocabularului
• practicarea abilităților de ascultare
• învățarea spaniolei din mers
Podcasturile recomandate sunt realizate de vorbitori nativi, cu pronunția și accentul spaniol autentice. Majoritatea au câteva instrumente vizuale care le însoțesc, disponibile online, dacă îți dorești să aprofundezi: transcrieri ale episoadelor, fișe de lucru sau teste. Unele dintre resursele vizuale sunt gratuite, altele necesită doar un cont gratuit sau actualizat.
Cele 5 podcast-uri de învățare a limbii spaniole:

# SPANISHPOD101
SpanishPod101 este conceput pentru toate nivelurile de cursanți de spaniolă, de la începători la intermediari și avansați. Are, de asemenea, un amestec de diferite tipuri de pronunție ale limbii spaniole: din Mexic, Peru, Costa Rica și Spania. Acest lucru este important, deoarece există unele diferențe majore în cuvintele și expresiile spaniole între regiuni și țări specifice.
SpanishPod101 vine cu multe instrumente online la care ai acces doar cu un cont gratuit. Pe măsură ce înveți limba, poți trece la un cont plătit, care îți oferă acces la audio bonus, PDF-uri și cărți electronice.
Pentru început, însă, găsești peste 50 de episoade gratuite în toate aplicațiile de podcast. După ce îți creezi contul, cel mai simplu mod de a accesa celelalte sute de episoade este să descarci aplicația Innovative Language (compania care produce SpanishPod101).

# THE UNLIMITED SPANISH PODCAST
Acest podcast este destinat celor care cunosc deja limba spaniolă la nivel de începători și vizează nivelul de vorbitori intermediari. Gazda, Oscar Pellus, vorbește doar în spaniolă, dar într-un ritm destul de ușor de urmărit. Fiecare episod are o temă, iar naratorul le prezintă celor interesați vocabularul și referințele culturale care îi ajută să înțeleagă mai bine limba. Întregul episod este realizat într-un mod foarte relaxat, iar dacă cineva nu înțelege un fragment anume poate descărca și parcurge transcrierea de pe site-ul lor.

# Notes In Spanish
Acest podcast este găzduit de doi soți, Ben și Marina. El este vorbitor nativ de engleză din Marea Britanie, iar ea este vorbitoare de spaniolă nativă din Madrid. S-au întâlnit atunci când el învăța spaniola și au decis să creeze un podcast pentru a-i ajuta pe alții să învețe spaniola.
Podcastul are episoade pentru cursanți de toate nivelurile: începători, intermediari și avansați. Episoadele din fiecare nivel includ o temă interesantă, o conversație între Ben și Marina în engleză și apoi o conversație între ei în spaniolă.
Marina îl corectează adesea pe Ben și îi explică atunci când folosește în mod incorect un cuvânt sau o frază. Această dinamică între ei este cu adevărat utilă: te face să simți că greșeala este o parte din procesul de a învăța.

# HOY HABLAMOS
Acest podcast lansează episoade noi în fiecare săptămână încă din 2017. Are peste 900 de episoade gratuite! Gazda, Roi, este din Spania, vorbește clar și într-un ritm perfect pentru un cursant spaniol intermediar.
Durata medie a episodului este de doar 10 minute, ceea ce este ideal pentru a lucra puțin câte puțin în fiecare zi. Subiectele episodului sunt complet diferite, așa că nu te vei plictisi niciodată.

# NEWS IN SLOW SPANISH
Dacă nu înțelegi ce spun vorbitorii nativi de spaniolă, atunci acesta este podcastul pentru tine. News In Slow Spanish este un scurt buletin de știri vorbit în întregime în spaniolă, dar într-un ritm foarte lent.
Podcastul oferă, deopotrivă, episoade pentru cursanții intermediari și pentru cei avansați în studiul limbii spaniole. Episoadele gratuite sunt scurte, dar sunt minunate pentru persoanele care nu au mult timp. Cei interesați pot să își procure un abonament plătit pentru episoadele mai lungi.
Transcrierile pentru fiecare episod sunt disponibile online, iar site-ul lor web oferă câteva resurse gratuite excelente și instrumente interactive.

Sursă materialului: https://podcastmaniac.com/

Bucureștiul îmi oferă multe bucurii

„Cursanții îmi spun ‘Pilar’, copiii care urmează cursuri la Institutul Cervantes obișnuiesc să mă numească ‘doamna’, iar elevii de la King’s Oak School îmi spun ‘Miss Veiga’. S-ar părea că am mai multe personalități”, mărturiseste amuzată Pilar Veiga Grandal, profesoara de limba spaniolă la Institutul Cervantes din București de 17 ani, absolventă de Filologie a Universități Santiago de Compostela.

Indiferent de numărul sau de „arhitectura” lor, toate aceste personalități au un singur cuvânt românesc preferat – „lalele” -, precum și o serie de pasiuni comune: artele (filmul, pictura, muzica, literatura), lucrul manual de orice tip, animalele, grădinăritul, statul la soare și plimbarile.

Întrebată ce anume îi place la orașul care a adoptat-o de 17 ani, Pilar ne-a declarat că iubește experiențele pe care le-a trăit aici timp de aproape două decenii:

„În acest moment al vieții mele, cred că importante nu sunt atât locurile, cât experiențele vitale pe care ți le oferă un spațiu. Din acest punct de vedere, Bucureștiul mi-a oferit și îmi oferă multe bucurii. Dar, concret, în București îmi plac parcurile și terasele pe timp de vară și nu îmi plac agitația și poluarea. De aceea mă bucur că locuiesc departe de centru”. Totuși, completează Pilar, „sunt multe aspecte ale vieții bucureștene care îmi sunt străine. Pe unele le-am îmbrățișat, dar față de unele există o barieră culturală. Să folosesc lactate în mâncare, de exemplu. Eu sunt din Galicia și în bucătăria noastră tradițională lactatele se folosesc doar pentru desert. Așa că pentru mine mămăliga cu brânză este de neconceput pe post de prânz sau cină”.

Deși sediul Institutului din Bulevardul Regina Elisabeta 38 este închis, pe Pilar o puteți întâlni online, unde așteaptă să înceapă o nouă serie de cursuri cu cei care își doresc să învețe limba spaniolă: „Nu vă lăsați descurajați de Covid-19! Continuați-vă proiectele, eu așa fac!”. Și, dacă vreți și proiecte în plus, Pilar are un pont: „ În curtea noastră, o pisică a fătat cinci pui și în vreo șase săptămâni vor fi suficient de mari pentru a fi dați spre adopție. Dacă cineva dorește unul, să îmi scrie pe adresa mpveigag@cervantes.es)”.

Cu ce gânduri ați venit la București în 2019?

Am venit plin de curiozitate, eram curios să văd cum s-a schimbat România. Curios să văd cum urma să se schimbe viața mea când aveam să lucrez și să locuiesc aici, nu ca atunci când vizitam România ca turist. Și cu iluzia de a revedea prieteni și pe oamenii din Institut și cu perspectiva noului proiect pe urma să îl desfășor.

Cu cărțile căror scriitori români ați reușit să vă familiarizați înainte de venirea în România?

Îmi amintesc două titluri: Patul lui Procust de Camil Petrescu și Jurnalul lui Mihail Sebastian. Iar trilogia Orbitor a lui Mircea Cărtărescu e următoarea pe listă, cu prima ocazie cu care voi ajunge din nou la Madrid.

Cum s-a modificat perspectiva inițială cu privire la București și români după sosirea în România?

A trecut prea puțin timp ca să pot emite o părere concludentă. Am observat schimbări, orașul e mult mai plin de viață, dar e adevărat că mă așteptam la ceva mai multă grijă pentru patrimoniul arhitectonic care de fiecare dată m-a surprins și m-a fascinat.

Sosirea dumneavoastră la București a debutat, în spațiul public, cu un proiect de rebranding, spuneați că aveți planuri mari pentru acest an. Cum s-au reconfigurat ele, după „blocarea” tuturor consumatorilor de cultură în case? 

Bun, acum nu a fost un rebranding, ci o împrospătare a imaginii corporative. Aveam nevoie de o schimbare în spațiile în care ne întâmpinăm cursanții și vizitatorii în general. Ceva care să dea viață acestui loc și să reflecte, într-o viziune proaspătă, actuală, legătura dintre Spania și România, din perspectiva unui artist român.

Acestea fiind spuse și confruntați cu pandemia, ceea ce am făcut a fost să ne adaptăm lumii virtuale încercând să păstrăm spiritul de apropiere și să utilizăm toate resursele online mai cu seamă pentru a ajunge și la publicul din afara Bucureștiului.

Cât de mult credeți în puterea mediului online de a ajuta la dezvoltarea proiectelor culturale?

Cred în puterea acestui mediu de a disemina și propaga felurite proiecte, nu doar culturale, online-ul fiind un mijloc la îndemâna tuturor, un numitor comun.

Cum ați cataloga interesul publicului român cu privire la cultura spaniolă, în comparație cu interesul publicului din Paris sau celelalte spații culturale pe care le cunoașteți profesional?

Instituto Cervantes funcționează de mai bine de 25 la București și rămâne un punct de referință culturală în oraș. Ceea ce ne propunem și înțeleg că trebuie să continuăm să facem este să aducem publicului din București și celui din țară tot ceea ce reprezintă și a reprezentat Spania, potențialul ei de cultură-punte, fiind cea care a dat o limbă maternă vorbită ca nici o alta într-o mulțime de țări. În plus, este o cultură care are un continuator extrem de important în America Latină. Dacă la asta adăugăm faptul că în Spania trăiesc și lucrează mai bine de un milion de români, cred că este evident că există interes pentru limba și cultura noastră. Și, deși România și Spania se află la extremitățile continentului, avem foarte multe afinități, similarități de caracter.

Comparând cu locurile unde am lucrat în trecut, sigur că există nuanțe, care derivă din contextul istoric sau geografic de apropiere – Paris sau München. În celelalte, un interes care provine dintr-o dorință reciprocă de cunoaștere – Cairo sau Atena. Trebuie să vă spun că cele cinci centre în care am lucrat sunt cele mai vechi centre ale rețelei noastre.

Un profesionist din sfera culturală spaniolă (editor, arhitect, pictor, manager cultural, scriitor etc.) pe care v-ați bucura să îl puteți aduce la București.

În viitorul apropiat, adică în următoarele luni, cred că va fi imposibil, dar încercăm să păstrăm pe agendă ceea ce aveam deja prevăzut: Javier Cercas, Dolores Redondo, Felipao…

Dar mi-ar mai plăcea să-i putem aduce pe Lorenzo Padura, Peridis, autori de roman noir  [Carmen Mola, Berna González Harbour…], pe muzicienii Mauricio Sotelo, Rafael Aguirre.

Credeți sincer în succesul cursurilor de limbă în sistem online? Cum credeți că va afecta acest eventual succes sistemul clasic de învățare, cel în format offline?

Să crezi asta este o opțiune pentru foarte mulți oameni, dar depinde de ceea ce oferi și cum oferi. Anul acesta rețeaua Institutelor Cervantes va trage multe învățăminte din această situatie și sper că vom ști cum să folosim această experiență.

Recomandări de lectură, din lista cărților preferate.

Dacă e să fac sugestii și recomandări, mi-ar plăcea ca cititorii români să descopere autori de roman polițist, roman noir, autori clasici ca, de pildă, Manuel Vázquez Montalbán și pe unii mai noi, cum ar fi cei pe care i-am menționat anterior.

Ce carte semnată de un autor de limba spaniolă v-ar plăcea să fie tradusă în viitor în limba română?

Ne gândim să realizăm o antologie din poezia lui Mario Benedetti în colaborare cu Ambasada Uruguay, cu prilejul centenarului scriitorului. O foarte bună opțiune.

Playlist-ul pentru o zi de carantină.

Am gusturi destul de eclectice. Am să enumăr câteva dintre cele pe care le-am ales și pentru lista noastră de carantină în Spotify: Lobo hombre en París [La Unión], Buena Vista Social Club, Sade, Anthony and the Johnsons, ultimele patru lieduri de Strauss cântate de Jessy Norman.

Filme spaniole cu care ați fugi pe o insulă pustie.

Asta e o întrebare care nu-mi place pentru că niciodată nu știu ce să răspund.

Pe insulă aș lua cu mine o ființă, dacă ar fi posibil omenească. Dar pus să aleg între ciocan și nicovală, aș spune: Remando al viento de Gonzalo Suárez, Lucía y el sexo de Medem, El mar y el tiempo de Fernán Gómez, unul dintre fílmele lui Almodovar.

De la 1 septembrie 2019, Institutul Cervantes din Bucureşti are un nou director. Jorge Jiménez-Zumalacárregui a absolvit Facultatatea de Drept la Universitatea Complutense de Madrid, până în 2004 fiind avocat în exercițiu în cadrul Ilustrului Barou din Madrid, cu experiență pe probleme de drept corporativ, civil (în special în domeniul imobiliar) și de familie. Din 2004, a fost administrator (în sistemul cervantin aceasta fiind a doua funcție ca importanţă după cea de director) la centrele Cervantes din Cairo, Paris, Atena și München. În cele șase luni de când este director în București, a reușit să ofere o nouă imagine a Institutului, mai modernă, mai deschisă. Pe lângă participările numeroase la evenimentele de top culturale în toamna lui 2019 – Les Films de Cannes à Bucarest, Festivalul Internațional de Film de Dans, Animest, Pelicula, Ziua Europeană a Limbilor –, organizarea de expoziții prin care publicul bucureștean a putut să cunoască cele mai noi manifestări artistice din Spania (de pildă, expoziția Formele sufletului: limbă și inimă, ce a reunit 14 dintre cei mai reprezentativi artiști spanioli contemporani), organizarea întâlnirii cu unul dintre cei mai de succes scriitori contemporani spanioli, Maria Dueñas, cel mai recent eveniment organizat, pe 3 februarie, este o dovadă a intenției de schimbare a imaginii Institutului – la propriu și la figurat: cele trei picturi murale realizate de artistul Alexandru Ciubotariu (Pisica Pătrată) au dat culoare și viață clădirii situate pe bulevardul Regina Elisabeta nr. 38.