Institutul Cervantes din București lansează, în parteneriat cu revista Observator cultural, un premiu anual dedicat celei mai bune traduceri din limba spaniolă, publicate în ediție originală în Spania sau în țările de limba spaniolă din America Latină.
Prima ediție se va desfășura anul acesta și are în vedere volumele apărute în 2020. Premiul va reveni traducătorului, însă înscrierea în competiție o vor face și editurile. Toate detaliile legate de calendarul competiției vor fi anunțate atât pe canalele de comunicare ale Institutului Cervantes din București, cât și pe cele ale organizatorului competiției, Observator cultural. Un juriu format din echipa săptămânalului Observator cultural, la care se vor adăuga specialiști în limba spaniolă din cadrul celor mai importante universități românești, va alege finaliștii și, în final, pe marele câștigător. Anunțarea câștigătorului se va face în cadrul Galei Premiilor Observator cultural, un eveniment de tradiție, ajuns anul acesta la cea de-a XV-a ediție.
„Ne dorim să oferim, prin Premiul pentru Traducere din limba spaniolă, o recunoaștere bine-meritată a muncii de multe ori ingrate și prea adesea neapreciate a hispaniștilor și traducătorilor din limba noastră comună, adevărați promotori ai învățării și răspândirii acesteia. În cinstea lor dedicăm acest premiu.” (Jorge Jiménez-Zumalacárregui, directorul Institutului Cervantes din București)
Premiul are ca scop creșterea interesului pentru cultura spaniolă prin traducerea operelor de referință. Ne dorim să devină un punct de reper în contextul relațiilor între Spania și România, cât și un element-punte cu toate culturile țărilor de limbă spaniolă.
Ne propunem ca Premiul pentru Cea mai bună traducere din limba spaniolă să devină un eveniment de tradiție, care să consolideze în peisajul de carte românesc prezența literaturilor de limbă spaniolă, atât de puternice, de proaspete și de variate. Este, deopotrivă, un gest de recunoștință atât pentru traducători, cât și pentru editorii români, cu o semnificație aparte pentru tânăra generație de hispaniști, pe care premiul își dorește să o încurajeze.
Lansarea acestui premiu anul acesta are o dublă semnificație: 2021 este anul în care Institutul Cervantes serbează 30 de ani de existență, iar Spania și România celebrează 140 de ani de relații bilaterale.
Și în acest an, Institutul Cervantes din București a pregătit un program cultural consistent pentru Ziua Internațională a Cărții. Dacă în 2020 evenimentul a fost un prilej de a celebra cartea prin lecturi publice din opera lui Miguel de Cervantes, susținute de personalități ale vieții diplomatice și culturale, și printr-un gest de recunoștință adresat editorilor și cititorilor români, care au primit flori, cărți și mulțumiri sub „umbrela” unui vechi obicei spaniol, SANT JORDI, programul de anul acesta este dedicat celebrării librăriilor fizice.
„Spații ale cunoașterii și ale regăsirii, librăriile sunt, poate mai mult decât oricând, în aceste vremuri atât de dificile pentru toți, oaze de speranță și frumos. Când realitatea de azi ne constrânge la izolare, în librării putem regăsi libertatea după care tânjim atât de mult, acolo putem alege să ne pierdem în povești fantastice, să călătorim în cele mai îndepărtate și exotice locuri, să valorificăm sau să ne chestionăm cunoștințele, să ne întrebăm cum suntem, fără temeri. Sărbătorim anul acesta Ziua Internațională a Cărții arătându-ne recunoștința față de casa mereu primitoare și generoasă care a fost mereu librăria, un loc esențial, vital și plin de surprize încântătoare”, a declarat Jorge Jiménez-Zumalacárregui, directorul Institutului Cervantes din București.
Inițiativa de a celebra librăriile, spații culturale simbolice și vitale pe piața de carte, punte de legătură în lanțul de carte, între autori, editori și cititori, include o serie de activități care se vor desfășura de-a lungul întregii zile.
Începând cu ora 11.00 și până la ora 17.00, membrii echipei Institutului Cervantes din București vor fi librari, ajutând la promovarea cărților, cu un accent special pe operele autorilor de limba spaniolă și limbi co-oficiale din Spania, pentru care va fi creat un colț special. Spațiul care găzduiește acest proiect este Librăria Humanitas de la Cișmigiu, vecin al Institutului Cervantes din București pe Bulevardul Regina Elisabeta și unul dintre partenerii de nădejde ai instituției spaniole cu sediul la București de-a lungul ultimilor ani.
În paralel cu recomandările din oferta librăriei, fiecare membru al echipei Institutului Cervantes din București va recomanda în spațiul digital o carte spaniolă netradusă încă în limba română, un exercițiu de promovare de interes atât pentru editorii, cât și pentru cititorii români. Seria recomandărilor editoriale se va desfășura pe pagina de Facebook a instituției.
De la ora 18.00, tot pe pagina de Facebook a Institutului Cervantes va fi transmis un dialog între două librării independente din România și Spania: Oana Doboși și Raluca Selejan, fondatoarele Librăriei „La Două Bufnițe”, vor dialoga cu Oriol Pastor, reprezentant al îndrăgitei librării „La Central” din Barcelona. Un dialog-punte între cele două țări, care va vorbi despre provocările pe care vremurile pe care le parcurgem le-au adus în viața librăriilor fizice, subliniind rolul acestora, de spații culturale simbolice și vitale în arhitectura pieței de carte, a căror redeschidere are puterea de a reactiva întreaga industrie.
Programul dedicat Zilei Internaționale a Cărții include și un eveniment-supriză creat pentru a celebra munca traducătorilor de limba spaniolă și, implicit, a editorilor. Anunțul va fi făcut chiar de Ziua Internațională a Cărții, vineri, 23 aprilie, de la ora 12.00, pe pagina de Facebook a Institutului Cervantes din București de către Jorge Jiménez-Zumalacárregui, directorul Institutului Cervantes din București.
„La ciudad de vapor” / „Orașul de abur” este probabil ultima ocazie de a citi un text nou al unuia dintre cei mai faimoși scriitori de literatură hispanică actuală. Este vorba despre o antologie ce cuprinde 11 povești prin care Carlos Ruíz Zafón dorea să-și arate recunoștința miilor de cititori care fuseseră alături de el pe tot parcursul sagăi inițiate cu „Umbra vântului”.
Trei dintre cele 11 povestiri sunt inedite și posibilitatea de a avea acces la celelalte, deși fuseseră deja publicate în diverse alte medii, este astăzi destul de redusă. Aceste povestiri sunt încă o mostră a talentului pe care autorul l-a arătat în a construi povești, în a jongla cu limbajul, în ingeniozitatea sa copleșitoare și în sensibilitatea subtilă.
În doar câteva pagini, Zafón stârnește curiozitatea și surprinde: în paginile cărții se plimbă un băiat care decide să devină scriitor pentru a atrage atenția unei fete bogate la care visează; vedem apărând de undeva un cavaler neliniștit care îi propune lui Cervantes să scrie o carte diferită de tot ce s-a scris până atunci; evadăm alături de un arhitect care fuge la Constantinopol cu planurile unei biblioteci inexpugnabile; îl însoțim pe Gaudí până la New York pentru o întâlnire misterioasă…
Editura Polirom urmează să publice vara aceasta ediția în limba română, în traducerea Emanuelei Stoleriu.
Biblioteca Luis Rosales din București s-a deschis publicului în ianuarie 1995 și reprezintă în România un punct de referință fundamental pentru toți cei ce doresc să aibă acces la orice informație, pe orice suport (cărți, reviste, resurse audiovizuale etc.) despre Spania și America Latină, oferind celor interesați materialele necesare pentru învățarea și aprofundarea limbii spaniole.
În iunie 2005, Biblioteca a primit numele poetului și eseistului Luis Rosales, în cadrul unui act inaugural la care au participat, alături de fiul poetului, scriitorul mexican Sergio Pitol și scriitoarea Guadalupe Grande Aguirre, coeditoarea Operelor Complete Luis Rosales, directorul de atunci al Bibliotecii Naționale a României, Ioana Zlotescu Simatu, directoarea Institutului Cervantes din Bucuresti in perioada 2000-2005, Ambasadorul Spaniei la București în funcție, alături de personalități ale lumii culturale bucureștene.
Între timp, Biblioteca nu doar că și-a schimbat sediul, ci s-a și modernizat, și-a restructurat fondurile, îmbogățindu-le considerabil și modernizând accesul la resurse și cataloage, fondul bibliografic este automatizat, catalogul putând fi consultat pe internet, dar și în sistem OPAC (On-line Public Acces Catalog) în sala de lectură ale cărei rafturi expun în prezent un fond de peste 30.000 de volume, cu acces liber. Dată fiind specializarea fondurilor sale, limba predominantă este spaniola, alături de limbile cooficiale și de traducerile în limba română si de autori români, în limba spaniolă.
Mai mult, Biblioteca are acum o secțiune, aflată foarte la început, de opere în caló/romaní, precum și secțiuni specializate legate de culturile sefardă și al-andalus. Secțiile cele mai ample sunt reprezentate de literatura spaniolă și hispanoamericană, precum și de materialele de învățare a limbii spaniole, numeroase resurse pentru cei care se apropie pentru prima oară de limba spaniolă sau de literaturile spaniolă și hispanoamericană, incluzând aici și critica literară. Deosebit de interesante sunt și colecțiile de materiale audiovizuale, cuprinzând cele mai reprezentative tituluri ale cinematografiei hispanoamericane.
Restricțiile impuse de contextul pandemic, deși au limitat accesul în spațiul fizic al sălilor de lectură, au deschis larg accesul portalului Bibliotecii Electronice a Instituto Cervantes, un tezaur digitalizat care, integrând cele mai moderne sisteme de accesare a informației, pune la dispozitia utilizatorilor – mai cu seamă celor din lumea universitară – resurse din tot spațiul spaniol, dar și din cel hispanoamerican: audio-cărți, cărți electronice și, în mod deosebit, baze de date științifice sau specializate care facilitează accesul la zeci de mii de documente pe care o bibliotecă limitată ca spațiu nu le-ar putea găzdui.
Luis ROSALES (Granada, 1910 – Madrid, 1992) a fost poet și eseist, membru al Academiei Regale Spaniole și al Hispanic Society of America, director al prestigioasei reviste Cuadernos Hispanoamericanos, membru al Consiliului Privat al Contelui de Barcelona.
În 1982, i-a fost decernat Premiul „Miguel de Cervantes“ pentru întreaga operă. Printre cele mai importante volume ale sale sînt: Abril (1935), El contenido del corazón (1941), La casa encendida (1949) și Rimas (1951).
În patru pagini de revistă, Observator cultural, împreună cu Instituto Cervantes din Bucureşti, prezintă personalitatea lui Luis Rosales, amintind atît de evenimentele care vor avea loc la Madrid şi Bucureşti, unde Biblioteca Instituto Cervantes îi poartă numele, cît publicarea unor fragmente inedite din opera şi din interviurile acordate de marele scriitor spaniol.
PDF-ul poate fi descărcat aici: https://www.observatorcultural.ro/wp-content/uploads/2021/03/Supliment-Cervantes.pdf